Ankara aşteaptă un răspuns scris din partea autorităților suedeze și finlandeze înainte de nu mai ridica obiecții față de aderarea acestora la NATO, a anunţat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, citat de mass-media turcă, preluată de politicaexterna.ro.
Utimatum turc
”Am trimis solicitările noastre scrise către aceste două ţări. (…) Acum aşteptăm răspunsul lor scris”, a declarat acesta.
Fără a detalia solicitările, ministrul a precizat că nu este vorba doar de o „schimbare a unor legi” din cele două ţări nordice, referindu-se la Suedia, care şi-a anunţat intenţia de a-şi consolida legislaţia privind lupta împotriva terorismului. ”Acest răspuns poate fi sub forma unei legi sau o altă” (formă), a adăugat Cavusoglu.
De asemenea, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a repetat miercuri în faţa parlamentarilor partidului său – Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) – că ”în ceea ce priveşte NATO, atâta timp cât Suedia şi Finlanda nu adoptă măsuri concrete privind lupta împotriva terorismului, poziţia noastră nu se va schimba”.
Ankara acuză ambele ţări că adăpostesc militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasificat drept „terorist” de către Turcia şi aliaţii săi occidentali.
Frică finlandeză
Premierul finlandez Sanna Marin a cerut un acord cu Ankara înainte de summitul Alianţei Atlantice de la sfârşitul lunii iunie, în caz contrar riscând ca aderarea ţării sale şi a Suediei să fie ”îngheţată” .
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni, în Suedia, că NATO „lucrează din greu” pentru a rezolva problemele „legitime” ridicate de Turcia.
”Domnul Stoltenberg îşi exprimă întotdeauna opiniile cu sinceritate şi depune eforturi pentru a răspunde preocupărilor Turciei. Apreciem eforturile sale”, a precizat Cavusoglu.
Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice.
Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre.
Strategie turcă
”Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze”, a afirmat Sanna Marin.
”Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă”, a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia.
Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept ”teroristă” de Turcia şi de aliaţii săi occidentali.
Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să ”corecteze neînţelegerile, dacă acestea există”.
Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.