Kiev-ul „nu va permite nimănui să ne impună vreo concesie” în detensionarea conflictului cu Rusia, a declarat ministrul de externe ucrainean, domnul Dmitro Kuleba. „Noi nu vom fi în poziţia unei ţări care răspunde la telefon, ascultă instrucţiunile marii puteri şi le urmează”, a afirmat el marţi la canalul american CNN.
Kuleba crede că preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o greşeală prin comasarea trupelor şi a spus că Moscova ar avea foarte puţin de câştigat din situaţia actuală.
Impas geopolitic
Ucraina şi aliaţii săi occidentali afirmă că Rusia a masat 100.000 de militari plus echipament greu de-a lungul graniţei de est a Ucrainei şi că acesta ar putea fi preambulul unei invazii, şi cer Moscovei să se retragă.
„El s-a pus singur în această situaţie, nimeni altcineva nu l-a împins în acest impas”, a estimat domnul Kuleba. „Setul de cereri prezentate de Rusia este conceput astfel că dacă Rusia este dispusă să acţioneze cu bună-credinţă, există posibilitatea să iasă din sala de negocieri şi să spună că am ajuns la o înţelegere”, a mai afirmat domnul Kuleba.
Ministrul de la Kiev a subliniat în interviu că există loc pentru diplomaţie, făcând referire la demersurile actuale de relansare a negocierilor.
Biden la atac
Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că este pregătit să impună sancţiuni care îl vizează personal pe Vladimir Putin dacă preşedintele rus va ataca Ucraina.
Liderul de la Casa Albă a precizat că nu are ”nicio intenţie” să trimită trupe americane sau NATO în Ucraina. ”Nu avem nicio intenţie să desfăşurăm forţe americane sau NATO în Ucraina”, a declarat el jurnaliştilor.
SUA au avertizat Belarusul că se expune unei riposte „rapide” şi „ferme” dacă permite Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina.
„În acelaşi mod în care i-am spus clar Rusiei că va plăti scump” pentru o eventuală invazie, „în ultimele zile, i-am spus clar şi Belarusului că, dacă permite utilizarea teritoriului său pentru un atac împotriva Ucrainei, va suferi o ripostă rapidă şi fermă din partea Statelor Unite şi a aliaţilor noştri”, a avertizat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, domnul Ned Price.
Baricada NATO
„Dacă ar începe o invazie din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar fi staţionaţi permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul”, a mai subliniat el.
Săptămâna trecută, în mijlocul unei confruntări cu Moscova, Washingtonul s-a declarat îngrijorat de un proiect de reformă constituţională din Belarus care ar permite desfăşurarea de arme nucleare ruseşti în această ţară care se învecinează cu Ucraina şi Polonia.
În mod similar, responsabili americani au estimat că exerciţiile militare ruso-belaruse anunţate de Belarus au mers „cu mult dincolo de normal” şi ar putea prevesti o prezenţă militară permanentă a Rusiei în această fostă republică sovietică rămasă unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei.
Donbas, butoi de pulbere
Ministrul ucrainean al apărării, domnul Oleksii Reznikov, a declarat marţi că o eventuală recunoaştere de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei ar însemna sfârşitul acordurilor de pace de la Minsk.
”Acesta ar fi un pas evident că se retrag din acordurile de la Minsk, o dovadă că resping aceste acorduri”, a spus domnul Reznikov, adăugând însă că are îndoieli că Rusia ar avea într-adevăr astfel de intenţii. ”Nu ne vom agita pentru asta”, a mai afirmat ministrul ucrainean.
Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului) a decis luni să desfăşoare consultări asupra unei propuneri a comuniştilor ruşi ca Moscova să recunoască în luna februarie independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Luhansk.
Grupul parlamentar comunist din Dumă a prezentat săptămâna trecută un proiect de rezoluţie prin care solicită oficial preşedintelui Vladimir Putin să recunoască independenţa celor două provincii ucrainene proruse.
Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că propunerea avansată de comunişti se bucură de sprijinul altor două grupuri parlamentare, respectiv cel al partidului Rusia Justă şi al formaţiunii naţionaliste Partidul Liberal Democrat.
Cât despre partidul Rusia Unită, formaţiunea preşedintelui Vladimir Putin şi care dispune de o largă majoritate în Dumă, şi acesta este preocupat de apărarea cetăţenilor ruşi care trăiesc în Donbas (regiunea ce regrupează provinciile Doneţk şi Luhansk), cărora Rusia le-a distribuit peste 600.000 de paşapoarte, a mai spus Viaceslav Volodin.
Kremlinul a evitat până în prezent declaraţiile categorice pe acest subiect, subliniind că este important să se evite ”paşi care să provoace o sporire a tensiunilor”.
Trimişi ai liderilor Ucrainei, Rusiei, Germaniei şi Franţei au prevăzută pentru miercuri o întâlnire la Paris menită să deblocheze procesul de pace din Donbas, în timp ce Kievul şi Occidentul privesc cu îngrijorarea masarea unor importante efective militare ruse în apropierea frontierei ucrainene.