UE îşi consolidează relaţiile cu Nigeria și alte state africane, ca parte a eforturilor de diversificare a surselor de importuri de gaze naturale, menite să reducă dependenţa de energia provenită din Rusia, transmite BBC.
Parteneri strategici
Nigeria este al patrulea cel mai mare furnizor de gaze naturale lichefiate din Europa. Cel puţin 40% din gazele Nigeriei sunt exportate în prezent în Europa.
UE încearcă să reducă utilizarea gazelor naturale provenite din Rusia ca răspuns la invazia rusă în Ucraina.
Diplomaţii UE au vizitat, luni, compania petrolieră de stat a Nigeriei pentru a discuta despre intensificarea cooperării în sectorul energetic.
”Nu suntem doar clienţi importanţi pentru Nigeria, suntem şi parteneri importanţi în sectorul petrolului şi gazelor, deoarece unele dintre companiile care lucrează cu dumneavoastră sunt din Europa. Deci, împărtăşim acelaşi interes şi aceleaşi obiective”, a spus ambasadorul UE în Nigeria, Samuela Isopi.
Directorul executiv al Nigerian National Petroleum Corporation (NNPC) a asigurat delegaţia europeană că Nigeria este dornică să crească aprovizionarea cu gaze pe piaţa globală.
Autorităţile nigeriene susţin că ţara are o rezervă de gaze naturale de 209.5 trilioane de metri cubi, conform datelor oficiale din ianuarie 2022.
Veniturile din petrol şi gaze naturale reprezintă aproximativ două treimi din fondurile Nigeriei.
Filiera algeriană
Premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat luni un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia de gaz către Italia. Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz ale peninsulei.
După o discuţie la Alger cu preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, Mario Draghi a anunţat un acord între grupul energetic italian ENI şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia, relatează AFP.
„Guvernele noastre au semnat o declaraţie de înţelegere cu privire la cooperarea bilaterală în sectorul energiei. Acesteia i se adaugă acordul între ENI şi Sonatrach de majorare a exporturilor de gaz spre Italia”, a declarat Draghi presei.
„Imediat după invazia din Ucraina am anunţat că Italia se va organiza rapid pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc, acordurile de azi fiind un răspuns semnificativ pentru a atinge acest obiectiv strategic, şi vor urma şi altele”, a adăugat el.
Premierul italian nu a dat cifre, dar ENI a precizat într-un comunicat că acordul va permite „exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024”.
Diplomația gazelor
Italia, care importă circa 95% din gazul pe care îl consumă, este una din ţările europene cele mai dependente de gazul rusesc.
Algeria este al doilea mare furnizor de gaze al Italiei, furnizându-i 21 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ 31% din consumul anual.
La începutul acestei săptămâni, ministrul Tranziţiei Energetice Roberto Cingolani a declarat că Italia discută cu şapte ţări pentru a-şi asigura mai multe gaze, unele discuţii fiind ”într-un stadiu foarte avansat”.
Di Maio şi directorul generalal Eni, Claudio Descalzi, au vizitat Algeria în ultimele săptămâni pentru a discuta despre consolidarea legăturilor energetice.
Algeria este al doilea cel mai mare furnizor de gaze al Italiei, iar conducta Transmed pompează gaze algeriene pe ţărmurile italiene din 1983.
Conducta are o capacitate zilnică de peste 110 milioane de metri cubi (mmc), dar în prezent transportă mai puţin de 60 mcm.
Creşterea consumului intern, investiţiile insuficiente şi instabilitatea politică, inclusiv închiderea unei conducte către Spania din cauza unei dispute cu Marocul, au plafonat exporturile algeriene.
Dar anul trecut importurile italiene au crescut cu 76% la 21,2 miliarde de metri cubi (bcm) – 29% din fluxurile totale.
9 miliarde
Roma a spus că vrea să asigure încă 9 miliarde de metri cubi din ţara nord-africană. Acordul va include şi co-investiţii în proiecte de energie regenerabilă.
Compania algeriană de petrol şi gaze Sonatrach, deţinută de stat, a purtat discuţii cu Eni, controlată de stat, cu privire la modul de creştere a furnizării de gaze către Italia pe termen scurt şi mediu.
Eni, care deţine contracte de gaze pe termen lung cu Sonatrach, a anunţat în martie o descoperire semnificativă în deşertul algerian, cu aproximativ 140 de milioane de barili de petrol. Dar există îndoieli cu privire la cât de mult poate fi crescută capacitatea pe termen scurt.
”Producţia poate fi crescută rapid folosind tehnici de umplere, pentru a îmbunătăţi producţia la puţurile care produc deja, iar câmpurile care nu produc încă pot fi accelerate”, a spus o a doua sursă.
Avertisment OPEC
OPEC a transmis UE că sancţiunile actuale şi viitoare împotriva Rusiei ar putea crea unul dintre cele mai grave şocuri de aprovizionare cu petrol, că ar fi imposibil să înlocuiască aceste volume şi a semnalat că nu va pompa mai mult ţiţei.
Oficialii Uniunii Europene au purtat discuţii la Viena cu reprezentanţi ai Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, pe fondul solicitărilor grupului de a creşte producţia şi pe măsură ce UE ia în considerare potenţiale sancţiuni pentru petrolul rusesc.
”Am putea observa pierderea a peste 7 milioane de barili pe zi (bpd) din exporturile ruseşti de petrol şi alte lichide asociate, ca urmare a sancţiunilor actuale şi viitoare sau a altor acţiuni voluntare”, a declarat secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, conform unei copii a discursul său văzut de Reuters.
”Având în vedere perspectivele actuale ale cererii, ar fi aproape imposibil să se înlocuiască o pierdere în volume de această magnitudine”.
Uniunea Europeană şi-a reiterat apelul în cadrul reuniunii pentru ţările producătoare de petrol să analizeze dacă pot creşte livrările pentru a ajuta la reducerea preţurilor la petrol, a declarat un oficial al Comisiei Europene pentru Reuters.
Reprezentanţii UE au subliniat, de asemenea, că OPEC are responsabilitatea de a asigura echilibrul pieţelor petrolului, a spus oficialul.
OPEC a rezistat apelurilor din partea Statelor Unite şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a pompa mai mult ţiţei pentru a reduce preţurile, care au atins luna trecută un vârf al ultimilor 14 ani, după ce Washingtonul şi Bruxelles-ul au impus sancţiuni Moscovei în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Piață volatilă
În cadrul întâlnirii cu OPEC, UE a spus că OPEC ar putea furniza mai multă producţie din capacitatea sa neutilizată, potrivit unui document al OPEC văzut de Reuters.
Totuşi, Barkindo a spus că actuala piaţă extrem de volatilă este rezultatul ”factorilor nefundamentali”, în afara controlului OPEC, într-un semnal că grupul nu va pompa mai mult petrol.
OPEC+, care este formată din OPEC şi alţi producători, inclusiv Rusia, va creşte producţia cu aproximativ 432.000 de barili pe zi în mai, ca parte a unei reduceri treptate a restricţiilor de producţie introduse în perioada cea mai gravă a pandemiei de Covid-19.
Reuniunea UE-OPEC de luni după-amiază a fost cea mai recentă dintr-un dialog lansat între cele două părţi în 2005.
Petrolul rusesc a fost exclus de la sancţiunile UE până acum. Dar după ce blocul de 27 de ţări a convenit săptămâna trecută să sancţioneze cărbunele rusesc – primul măsură care ţinteşte aprovizionarea cu energie – unii oficiali înalţi ai UE au spus că petrolul ar putea fi următorul.
Comisia Europeană elaborează propuneri pentru un embargo petrolier asupra Rusiei, au declarat luni miniştrii de Externe din Irlanda, Lituania şi Ţările de Jos, la o reuniune a miniştrilor de Externe ai UE la Luxemburg, deşi nu a existat un acord de interzicere a ţiţeiului rusesc.
Australia, Canada şi Statele Unite, care depind mai puţin de livrările de energia ale Rusiei decât Europa, au interzis deja achiziţiile de petrol rusesc.
Ţările UE sunt împărţite dacă să le urmeze exemplul, având în vedere dependenţa lor mai mare şi potenţialul ca această mişcare să crească preţurile energiei deja ridicate din Europa.
UE se aşteaptă ca utilizarea petrolului să scadă cu 30% până în 2030, faţă de nivelurile din 2015, în conformitate cu politicile sale planificate de combatere a schimbărilor climatice – deşi, pe termen scurt, un embargo ar declanşa o accelerare a înlocuirii petrolului rusesc cu resurse alternative.