Moscova o să dezvolte relaţia „strategică” pe care o are cu Budapesta, în pofida sancțiunilor UE impuse Rusiei, a declarat ministrul rus de Externe, domnul Serghei Lavrov, citat de politicaexterna.ro. Declarațiile au fost făcute după întrevederea cu omologul său ungar, domnul Peter Szijjarto.
Relație strategică
„Apreciez sincer relaţiile noastre. Discuţiile noastre de azi au confirmat natura lor durabilă şi strategică. Şi le vom dezvolta prin toate mijloacele posibile”, a declarat domnul Lavrov într-o conferinţă de presă comună, la Moscova, cu omologul său ungar, domnul Peter Szijjarto.
Rusia nu va permite ca sancţiunile europene „să interfereze în cooperarea noastră şi vom căuta soluţii pentru ca această cooperare să devină în toate domeniile impermeabilă la aceste capricii şi încercări de pedepsire”, a adăugat el.
De asemenea, şeful diplomaţiei ruse a spus că Moscova „va analiza” posibilitatea de a livra gaz suplimentar Ungariei în acest an.
„Astăzi, colegii noştri au exprimat interesul guvernului ungar pentru o nouă achiziţie de gaz natural în acest an. Această cerere va fi imediat transmisă şi analizată”, a declarat Lavrov în conferinţa de presă cu Szijjarto.
Axa ruso-maghiară
Ungaria, membră a Uniunii Europene, a menţinut relaţii strânse cu Rusia de la începutul invaziei din Ucraina şi s-a opus planurilor UE de a reduce dependenţa de importurile de petrol şi gaz din Rusia.
Şeful diplomaţiei ungare s-a deplasat la Moscova pentru a discuta despre achiziţia a 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaz natural, conform partidului FIDESZ al premierului ungar Viktor Orban.
Szijjarto urmează de asemenea să discute cu vicepremierul rus Alexander Novak, omul forte al sectorului energetic rus, dar și cu vicepremierul industriei şi al comerţului Denis Manturov.
Vizita survine la o zi după prezentarea de către Bruxelles a unui plan care urmăreşte diminuarea cu 15% a cererii europene de gaz pentru a surmonta prăbuşirea livrărilor ruseşti şi pentru a reduce dependenţa de Moscova.
Ungaria, ţară din Europa Centrală fără acces la mare, importă din Rusia 65% din petrol şi 80% din gaz şi este îngrijorată de riscul unei penurii, astfel că săptămâna trecută a decretat „stare de urgenţă”.
Glonțul sancțiunilor
Premierul maghiar Viktor Orban, care a condamnat ofensiva rusă împotriva Ucrainei, are o poziţie ambiguă faţă de Rusia.
El a votat sancţiunile alături de partenerii săi din UE, însă a blocat timp de mai multe săptămâni un plan de embargou asupra petrolului rus, spunând că ar fi vorba despre o „bombă atomică” lansată asupra economiei sale, înainte de a obţine o scutire pentru petrolul transportat prin conducte.
De atunci, Orban blamează neîncetat politica de sancţiuni, spunând că aceasta deteriorează situaţia din Ungaria.
UE „şi-a tras un glonţ în plămâni”, a spus el anterior, făcând apel la liderii UE să anuleze sancțiunile.
Măsuri europene
Vizita ministrului ungar de externe la Moscova intervine la o zi după ce UE a cerut miercuri statelor membre să-şi reducă consumul de gaze cu 15% până în martie, ca măsura de urgenţă, în condiţiile în care preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că livrările ruseşti trimise în Europa prin Nord Stream 1 ar putea fi reduse în continuare sau chiar întrerupte.
Livrările de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream 1 între Rusia şi Germania au fost reluate joi, după o întrerupere de zece zile, a anunţat operatorul acestei infrastructuri, calmând îngrijorările cu privire la o eventuală prelungire a perioadei de mentenanţă, transmite Reuters.
Potrivit datelor operatorului reţelei germane Gascade, fluxurile la nivelul conexiunilor OPAL (care leagă gazoductul pe sub Marea Baltică Nord Stream de reţele terestre europene din Europa de Est) şi spre gazoductul NEL (care leagă Nord Stream de reţele din Europa de Vest) erau în creştere joi dimineaţa.
Conform unui purtător de cuvânt al companiei energetice austriece OMV, gigantul de gaze rusesc Gazprom a semnalat că va livra joi jumătate din volumele de gaze prevăzute, adică niveluri comparabile cu cele observate înaintea întreruperii serviciului de mentenanţă.
Guvernele europene se temeau că Rusia, vizată de sancţiuni occidentale din cauza ofensivei sale în Ucraina, îşi va prelungi în mod voit perioada de mentenanţă anuală a Nord Stream 1 pentru a perturba planurile de stocare în curs înainte de venirea iernii.