Liderul UDMR, Kelemen Hunor, este singurul candidat pentru un nou mandat în fruntea formațiunii, în marja lucrărilor celui de-al XVI-lea Congres al Uniunii. În prima zi a Congresului, au fost prezenţi şi preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, şi liderul PSD, Marcel Ciolacu, cei doi dând asigurări că îşi doresc UDMR în coaliţie și după rotativa guvernamentală.
Dragoste politică
Premierul Ciucă a arătat că UDMR a reprezentat şi reprezintă un pol de stabilitate şi profesionalism. „În momentul în care se va produce această rocadă la nivelul Guvernului, este nevoie de asigurarea continuităţii, este nevoie de a face în continuare acelaşi efort comun pentru a-i convinge pe cetăţenii României că ceea ce facem este o asumare, astfel încât să putem să asigurăm îndeplinirea acelor obiective, împlinirea acelor aşteptări pe care oamenii le aşteaptă de la noi”, a evidenţiat Ciucă.
La rândul său, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a precizat că decizia ca din coaliţia de guvernare să facă parte UDMR şi minorităţile naţionale reprezentate în Parlament a fost una corectă. „Nu ştiu cum reuşeşte întotdeauna domnul preşedinte Kelemen Hunor să-i iasă toate. A reuşit şi de această dată să vă lămurească să nu aibă contracandidat şi a reuşit ca atât preşedintele Partidului Social Democrat, cât şi preşedintele Partidului Naţional Liberal să fie astăzi aici. Nu s-a întâmplat nici la PSD, nici la PNL să fim toţi trei”, a afirmat Ciolacu la Congresul UDMR.
Liderul social-democrat a menționat că în ultimul timp se discută foarte mult de „ieşirea sau ne-ieşirea” UDMR de la guvernare.
„Bine v-am găsit la Timişoara, bine v-am găsit la guvernare, presupun că nu aveţi alte planuri, că am văzut că în ultimul timp se discută foarte mult de ieşirea, de ne-ieşirea UDMR de la guvernare. Eu vreau astăzi să fiu foarte clar: cred că decizia mea şi a domnului prim-ministru şi preşedinte al Partidului Naţional Liberal ca în această coaliţie să fie şi UDMR, dar şi toate minorităţile reprezentate în Parlamentul României a fost o decizie corectă. (…) Sper din tot sufletul să facem o echipă în continuare, să găsim echilibru întotdeauna în interiorul coaliţiei, să depăşim momentele tensionate dintre noi”, a subliniat Ciolacu.
Ucraina, efecte politice
Una dintre „restanţele” comunităţii maghiare este aceea că nu s-a reuşit adoptarea Legii Statutului Minorităţilor, însă pentru asta liderul UDMR dă vina şi pe războiul din Ucraina, relatează mass-media.
În discursul său în care şi-a prezentat raportul politic de preşedinte al UDMR, pentru ultimii patru ani, Kelemen Hunor a spus că activitatea guvernamentală a Uniunii a fost un „succes” şi că două treimi dintre maghiarii din România cred acest lucru.
„Cercetările noastre arată că peste două treimi dintre maghiarii din România sunt de aceeaşi părere. Acest rezultat este unul remarcabil, având în vedere că în general, în rândul comunităţii noastre, nivelul de încredere în Guvern şi în instituţiile publice este scăzut. În administraţia locală şi activitatea guvernamentală a Uniunii maghiarii sunt cu adevărat mulţumiţi”, a spus preşedintele Uniunii, candidat pentru un nou mandat.
Kelemen Hunor a prezentat şi „unele întârzieri şi restanţe” ale UDMR, între care faptul că nu s-a reuşit modificarea Constituţiei şi nu a fost adoptată Legea Statutului Minorităţilor.
Strategie politică
El a adăugat că a învăţat din politică faptul „că degeaba ai dreptate dacă nu ai putere, adică dacă nu ai majoritatea de partea ta”.
„Acesta este şi cazul Constituţiei, dar şi Legii Statutului Minorităţilor. Legea Statutului Minorităţilor face parte din Acordul de Coaliţie şi, prin urmare, face parte şi din programul de guvernare. Acest lucru ne arată nu numai că ne-am dorit-o, dar am reuşit să ne convingem şi partenerii politici să o accepte. Războiul nu ne-a ajutat însă nici aici. Conflictele armate nu sunt de obicei benefice pentru problemele minorităţilor nici în această regiune, nici în altă parte, deoarece pot reînvia vechile temeri şi prejudecăţi în câteva secunde şi pot crea o nouă atmosferă antimaghiară în doar câteva momente. Nu am renunţat şi nici nu avem intenţia să renunţăm la acest obiectiv, dar nici nu ne-am dorit un eşec sigur, pentru că eşecuri am avut destule. Aş dori să vă reamintesc că am avut o încercare solidă în 2017, când a existat o criză în Guvernul de atunci şi ni s-a cerut ajutorul în rezolvarea acesteia. Noi în schimb am cerut adoptarea Legii Statutului Minorităţilor şi care a fost rezultatul? Un eşec! De aceea spun, aşa cum cere şi Constituţia, noi avem nevoie de garanţii juridice instituţionale care să fie fructificate în legi adoptate de către Parlament. Avem nevoie de succes, nu de un alt eşec. Nu vom acţiona nesăbuit, trebuie să aşteptăm momentul în care această lege, care este extrem de importantă pentru noi, poate fi transformată într-un succes”, a declarat Kelemen Hunor.
Probleme specifice
Liderul maghiar a mai arătat că în ultimii patru ani UDMR a abordat „şi probleme specifice comunităţii maghiare, care pentru mult timp au fost închise în sertare de către guvernele care s-au succedat”.
„Localităţile noastre pot folosi în mod oficial propriile steaguri şi steme, dar, din păcate, acest lucru a dus cu sine şi multe atacuri, lucru pe care nu îl putem evita în acest moment. Nu putem evita faptul că tot felul de persoane nechibzuite ne dau în judecată, nici faptul că unii judecători decid după bunul lor plac, după propriile lor valori şi care în unele cazuri nu fac dreptate. Atunci când în urmă cu mulţi ani fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, a spus despre limba maghiară că este limba cailor, plângerea noastră a fost respinsă de către un judecător pe motiv că nu a existat nicio discriminare, deoarece calul este un animal simpatic. Deci, ne-am întâlnit şi cu astfel de motivări, de justificări, suntem furioşi, trebuie să clarificăm prin schimbări legislative articolele interpretabile în privinţa folosirii simbolurilor comunităţii şi a limbii materne. Trebuie să ne asigurăm că judecătorii nu vor avea posibilitatea să interpreteze legea în funcţie de bunul lor plac”, a afirmat liderul UDMR.
Poziție dură
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, reiterează poziţia sa privind alegerea primarilor într-un singur tur, afirmând că „nu este mai puţin democratică decât alegerea în două tururi” şi precizând că Uniunea ar putea „repeta” susţinerea unei moţiuni de cenzură dacă s-ar propune alegeri în două tururi, cum a făcut-o în cazul Guvernului Ludovic Orban.
„Înainte de alegerile locale, Guvernul de atunci a încercat să readucă alegerea primarilor în două tururi. Am reuşit să împiedicăm acest lucru într-un singur mod: am iniţiat o moţiune de cenzură şi am răsturnat primul Guvern condus de prim-ministrul Ludovic Orban. Dacă ar fi nevoie, am putea repeta asta şi azi. Susţin şi astăzi ceea ce am spus atunci: alegerea primarilor într-un singur tur nu este mai puţin democratică decât alegerea în două tururi”, a declarat, sâmbătă, Kelemen Hunor, într-un discurs ţinut la Congresul UDMR.
El a adăugat că alegerea într-un tur are „un mare avantaj”. „La alegerile într-un singur tur de scrutin, cetăţenii votează întotdeauna pentru cineva, şi nu împotriva cuiva, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor la alegerile în două tururi”, consideră Kelemen Hunor.
Experții politici consideră că alegerile într-un singur tur pentru primari ajută UDMR să concentreze votul etnic maghiar din diferite regiuni ale țării, evitând confruntarea cu o coaliție consolidată a altor partide, care ar putea juca cartea naționalistă împotriva candidatului maghiar.
UDMR vrea la guvernare
Kelemen Hunor le-a vorbit delegaţilor despre rămânerea UDMR la guvernare, confirmând speculațiile de presă în acest sens.
„Undeva, la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie, se va numi un nou premier, pe noi nu ne atinge acest lucru pentru că noi nu avem candidat la această funcţie şi decizia de a schimba premierul s-a născut în momentul în care partidele (PSD şi PNL – n.r.) au propus acest lucru, noi nu am putut avea candidat, motiv pentru care nu facem parte din acest acord, ceea ce înseamnă că nu ne băgăm. E ca şi o bătaie bună la cârciumă, dacă stai acolo şi nu ai nicio treabă, atunci cel mai bine este să nu fii în situaţie, nu vrem să ne complicăm, dar nu pot să vă promit că totuşi reuşim să rămânem pe dinafară. Noi vrem să rămânem la guvernare, munca ne-am asumat-o pe timp de patru ani (…), dar vom vedea ce se va întâmpla după ce vom avea noul premier, noi ţinem cu dinţii de poziţiile pe care le avem”, a spus liderul UDMR.