Ministrul apărării de la Kiev, Oleksii Reznikov, a declarat că Ucraina va cumpăra armament din România în 2023, acesta urmând a fi folosit în războiul contra Federației Ruse, relatează Interfax-Ucraina, citată de politicaexterna.ro.
Sprijin internațional
Pentru anul viitor, au fost semnate deja multe contracte pentru furnizarea armelor şi muniţiilor necesare Ucrainei, iar ajutorul va fi primit pe tot parcursul anului, a declarat Oleksii Reznikov. Potrivit ministrului, comenzile au fost deja plasate, iar respectivii fabricanţi lucrează pentru a aproviziona Ucraina.
„Complexul militar-industrial american funcţionează deja. Unul dintre subiectele-cheie ale fiecărei reuniuni în format Ramstein (reuniuni la nivelul miniştrilor apărării din ţările care sprijină Ucraina – n.r.) este obligatoriu lansarea unor comenzi de producţie către ţările care sprijină astăzi Ucraina în acest război. Până în prezent, au fost deja plasate comenzi, şi nu numai în SUA, ci şi în Germania, Franţa, Slovacia, Cehia, România şi alte ţări”, a declarat Oleksii Reznikov, citat de agenţia Interfax-Ucraina.
„Şi o să vă spun sincer, fără să dezvălui mari secrete, pentru anul viitor avem deja o mulţime de contracte pentru a ne fi furnizate atât armele, cât şi muniţia necesară pentru acestea. Iar contracte similare, ştiu deja cu siguranţă, sunt informat de miniştrii apărării sau secretarii apărării din diferite ţări că şi ei au semnat deja contracte”, a mai declarat Reznikov.
Ministrul a spus că Ucraina va primi armament şi asistenţă militară pe tot parcursul anului viitor. „Şi vreau să subliniez acest lucru: pe tot parcursul anului. Asta în mod sistematic, lunar, pentru a asigura stabilitatea rezistenţei noastre, stabilitatea capacităţii noastre de a învinge. Acesta este un aspect foarte important”, a punctat Reznikov.
Ambiții strategice
Oficialul a menţionat că prioritatea partenerilor occidentali este apărarea antirachetă şi antiaeriană a Ucrainei – prin frunizarea mai multor sisteme Iris-T, NASAMS, Crotale etc. – apoi vehiculele blindate, artileria şi muniţia pentru acestea.
În opinia ministrului ucrainean, întărirea armatei ucrainene cu avioane occidentale F-16, F-15 sau, poate, Gripen (avioane suedeze – n.r.) este doar o chestiune de timp. „Acestea sunt sisteme complexe care necesită întreţinere, instruire şi asistenţă. Prin urmare, partenerii noştri îşi consolidează capacitatea de a ne sprijini sistematic din punct de vedere tehnic şi logistic”, a precizat el.
Atunci când comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujni, a vorbit despre un necesar de 300 de tancuri, 600-700 de vehicule de luptă pentru infanterie, 500 de obuziere a avut în vedere nevoile unei operaţiuni specifice, dar pentru victoria finală şi recuperarea completă a teritoriilor ucrainene sunt necesare mai multe echipamente şi arme, a ţinut să precizeze Oleksii Reznikov.
„Aş vrea să clarific afirmaţiile generalului Zalujni (făcute într-un interviu pentru „The Economist” – n.r.), pentru că nu toată lumea a citit corect. El a spus că ar putea câştiga acest război în ansamblu, dar separat a precizat care sunt acele necesităţi pentru o operaţiune specifică. Prin urmare, da, pentru o operaţiune specifică aceste cifre sunt realiste”, a declarat Reznikov la televiziunea naţională. „Dar pentru o victorie completă, pentru o eliberare completă a teritoriilor ucrainene aşa cum erau ele în 1991, inclusiv Crimeea, Doneţk şi Luhansk, desigur, sunt necesare mai multe echipamente şi arme, despre care îi informăm pe partenerii noştri”, a subliniat ministrul.

Reduta românească
România este una dintre țările lider în transportul de mărfuri din SUA către Ucraina și a treia țară de tranzit ca mărime pentru livrarea de arme și echipamente.
Încă din primele zile ale războiului, președintele Klaus Iohannis a asigurat Kievul de sprijinul deplin al României pentru integrarea Ucrainei în UE. În cadrul întâlnirii de la Kiev cu Volodimir Zelenski, Iohannis l-a asigurat că România dorește ca Ucraina să devină candidată la UE în cel mai scurt timp posibil.
Mai mult, pentru a furniza Ucrainei arme letale din rezervele românești, Ministerul Apărării a inițiat amendamente la rezoluția guvernamentală care să permită furnizarea de arme nu numai țărilor NATO, ci și aliaților și partenerilor Alianței.
Conform unor analiști citați de mass-media de la București, la baza lipsei de acțiuni ar putea sta una din următoarele explicații: oficialilor români le e teamă ca statul să rămână pentru o perioadă de timp nedeterminată fără echipament militar corespunzător (până la înlocuirea sa) ori industria de apărare din România nu are capacitatea să re-modernizeze armamentul militar.
Sprijinirea militară a Ucrainei se realizează la nivelul Ministerului Apărării Naționale și companiei de stat ROMTEHNICA, responsabilă de achiziții și valorificări de echipamente militare. Potrivit oficialilor, „ceea ce s-a dat reprezintă tot ce se putea da ca echipamente utile și utilizabile, fără să ne facem de râs”.

România, la ora adevărului
„Secretomania a fost nu doar pentru a nu da informații rușilor despre echipamentele oferite, a fost și pentru ca răspunsul negativ la unele solicitări să nu dezvăluie unele lipsuri ale Armatei Române, încă nerezolvate. Inconștienta nefinanțare a Apărării din perioada 2006-2016 a generat mari probleme capacității noastre de apărare”, au continuat sursele citate.
România deține câteva zeci de avioane de luptă MiG-21 și Lancer, plus 15 avioane de vânătoare MiG-29 pe care nu le folosește, dar le-ar putea preda Ucrainei. Oficialii guvernamentali români promovează, de asemenea, în mod activ eforturile pentru livrarea Ucrainei М142 HIMARS fabricate în SUA. Pe lângă muniție, veste antiglonț și căști, România furnizează Ucrainei combustibil, echipament medical și dezinfectanți. Camioane cu ajutoare umanitare ajung, de asemenea, în mod regulat în Ucraina.
Încă din primele zile ale invaziei Rusiei, guvernul român și comunitatea română din Bucovina, sud-vestul Ucrainei, au trimis arme, produse alimentare și alte lucruri esențiale soldaților ucraineni care luptă pe linia frontului.
De asemenea, România cooperează activ cu Turcia în deminarea Mării Negre și și-a închis porturile maritime pentru navele rusești, precum și spațiul aerian și aeroporturile companiilor aeriene ruse.