Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt Prea Sfințitul Calinic, și-a exprimat dezacordul în legătură cu propunerea făcută de mai mulți intelectuali, ca Paștele să fie sărbătorit în aceeași zi de catolici și de ortodocși, relatează mass-media de la București. Propunerea a fost lansată de Teodor Baconschi și Adrian Papahagi, intelectuali apropiați de BOR. O reacție similară a avut și Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, care a respins propunerea ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu credincioșii catolici și ortodocși.
Libertate de exprimare
„Oamenii au libertate de exprimare, însă aceasta nu înseamnă că Sfântul Sinod certifică toate cererile lor. Dacă în viitor sunt dintre cei care doresc să sărbătorească Paștile odată cu noi, o pot face, însă nu creștinii ortodocși odată cu aceștia. Cu lucrurile serioase nu te poți juca în Biserică. Sinodul I Ecumenic a statornicit cu sfințenie data serbării Paștilor. Nimic în plus sau în minus”, a spus Arhiepiscopul Calinic, ca răspuns oferit marți unui enoriaș la rubrica „Răspunsul Ierarhului”, scrie Monitorul de Suceava, citat de mass-media de la București.
„Înaltpreasfințite Părinte Calinic, am văzut că domnii Adrian Papahagi și Teodor Baconschi au făcut o petiție online pentru a strânge semnături, semnături care să pună presiune pe Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să schimbe data Sfintelor Paști. M-am uitat la unii din semnatari și am văzut că foarte mulți din semnatarii acestei petiții nu sunt ortodocși. Sunt curios dacă Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române poate lua în seamă o astfel de petiție semnată de un număr foarte mare de neortodocși, oameni care nu au nicio legătură cu această problemă și Ortodoxia?!”, a scris enoriașul.
O reacție similară a avut și Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, care a respins propunerea ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu credincioșii catolici și ortodocși.
„Scrisoarea semnată de personalități reale ale societății civile creștin ortodoxe din România, oameni din interiorul, nu din exteriorul Bisericii, care constant au apărat-o și sprijinit-o public, a fost transmisă și desigur primită. Ea va fi luată în discuție cel mai probabil la proxima ședință a Sfântului Sinod. Viitoarele consultări la nivel interortodox bisericesc pe tema acestui demers sunt desigur subînțelese, așa cum au semnalat obiectiv chiar semnatarii scrisorii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Vasile Bănescu.
Comentarii contestate
Teodosie a făcut comentarii cu conotații negative la adresa credincioșilor catolici. ”Acolo este Paştele adevărat unde vine Sfânta Lumină. Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Alţii? N-au. Toţi se adună la lumina ortodocşilor şi strigă adevărata lumină a ortodocşilor. Dar nu îndrăznesc să vină, că e greu la ortodocşi, că sunt posturi mari, aspre, metanii, rânduieli de slujbă mai lungi. Le place să proclame într-un cuvânt. Dar e greu să ţii rânduiala, căci cere jertfă multă”, a declarat ÎPS Teodosie, citat de Ziarul de Iași.
Mai mult,s-a pornit un adevărat scandal pe această temă între Teodosie și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Arhiepiscopul Tomisului a declarat săptămâna trecută că Vasile Bănescu „este un om vrednic de compătimire, care are nevoie de rugăciune (…), care vorbeşte chiar împotriva bisericii, (…) are a doua soţie care a fost categoric împotriva religiei”. Declaraţia a venit după ce Vasile Bănescu l-a criticat, spunând că ar trebui „să ascundă cât mai puţine schelete în dulap, să recunoască onest elefantul strecurat în cameră şi caii troieni din discursul public ideologizat”.
Răspuns dur
Vasile Bănescu a răspuns și el la afirmaţiile arhiepiscopului: „Minciuna cruntă, insolentă şi obscenă expectorată public, atacul la persoană şi mai ales la familia cuiva, atac alimentat de ură „creştină” şi furie provocată de confruntarea cu realitatea, nu de vreun strop de adevăr, dezonorează total şi zgomotos pe absolut oricine. Când acest oricine e însă un reprezentant oficial al Bisericii, o persoană care s-a compromis personal până la creşterea stufoasă în jurul ei a unui bogat folclor public/ infrabisericesc deloc favorabil, care a polarizat major comunitatea eclezială, sfidând în formă continuată Patriarhia Română, legea, binele comun şi interesul naţional, persoană asociată azi cu simpatia declarată pentru un dictator declarat criminal de război şi în timp cu alte lucruri tenebroase care compromit grav inclusiv instituţia pe care o reprezintă, într-un asemenea nesfârşit de trist şi scandalos caz, situaţia devine una care l-ar putea invita sau chiar constrânge la scuze publice şi pocăinţă. Adevărul, mărturisit sau doar aflat, îl va face liber cândva”.