Teheranul a demarat construirea unei centrale nucleare în sud-vestul ţării, în provincia Khuzestan, la graniţa cu Irakul, relatează mass-media oficială, citată de politicaexterna.ro. Situl de la Darkhoveyn se bucură de protecția unui dispozitiv impresionant de securitate, pe fondul neînțelegerilor dintre Republica Islamică Iran și o parte a comunității internaționale care acuză Teheranul că are ambiții nucleare militare.
Strategie nucleară
Şeful agenţiei iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami, a vizitat locația unde va fi construit un reactor nuclear cu apă sub presiune cu o capacitate de 300 de megawaţi.
Iranul a căutat parteneri străini pentru construcţie. Centrala nucleară urmează să fie construită de companii iraniene în termen de opt ani. Potrivit ISNA, costurile construcţiei se ridică la aproximativ două miliarde de dolari. Aceasta va fi primul obiectiv nuclear masiv proiectat și construit de Iran, care speră că va putea exporta tehnologia.
Republica Islamică Iran dă asigurări că va folosi energia nucleară doar în scopuri civile. Cu toate acestea, SUA şi Israelul, printre alte state, acuză Teheranul că intenţionează să se doteze cu arme nucleare.
Istorie tumultoasă
Discuţiile privind proiectul de lângă Darkhoveyn datează dinainte de Revoluţia Islamică din 1979.
Înainte de 1979, Iranul șahului semnase un contract de 2 miliarde de dolari cu compania franceză Framatome pentru a construi două reactoare cu apă sub presiune de 910 MW. După Revoluția Islamică, Franța s-a retras din proiect, iar componentele au fost reținute de autoritățile din Franța. Componentele iraniene au fost apoi folosite pentru a construi unitățile 5 și 6 ale centralei nucleare Gravelines din Franța, care a intrat în funcțiune în 1985. Construcția centralei electrice a fost oprită în timpul războiului Iran-Irak.
În 1992, Iranul a semnat un acord cu China pentru a construi două reactoare de 300 MW pe amplasament, care urmau să fie finalizate în zece ani și ar fi fost similare cu Centrala nucleară Chashma din Pakistan, care este construită de China. Dar mai târziu, China s-a retras din proiect sub presiunea Statelor Unite.
Proiectul a fost preluat ulterior de Iran însuși, deoarece nicio altă țară nu era pregătită să coopereze la construcția sa. Iranul a început să proiecteze la nivel local reactorul pentru centrala nucleară Darkhovin, bazându-se pe un reactor IR-40, folosind apă grea. Proiectul reactorului nuclear iranian are o capacitate de 360 MW. Fabrica a fost anunțată în 2008, inițial programată să intre în funcțiune în 2016, dar construcția a fost amânată.
