Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare din Turcia vor avea loc în mai 2022, după luna sfântă a Ramadanului, a anunţat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, citat de mass-media turcă. Prin această decizie, liderul turc nu vrea să permită opoziției să formeze un front unit la aceste alegeri decisive. Principalul concurent, primarul de Istanbul, Ekrem Imamoglu, a fost decapitat judiciar printr-o condamnare contestată.
Erdogan în ofensivă
Fără a menţiona clar data scrutinului, Erdogan a lăsat să se înţeleagă că acesta se va desfăşura „la 73 de ani” de la victoria Partidului Democrat (conservator) din 14 mai 1950. „Poporul nostru le va spune gata Mesei celor 6 (platforma opoziţiei turce) în aceeaşi zi ca acum 73 de ani”, a spus şeful statului la o reuniune cu aleşi ai formaţiunii sale politice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, conservator).
Ramadanul are loc în 2023 în perioada 23 martie – 21 aprilie, fiind considerat de experți un bun prilej pentru partidul președintelui Erdogan, AKP, să își facă propagandă, sprijinit de clerul musulman, în mare parte favorabil politicii actualei administrații de la Ankara.
AKP este la putere în Turcia din 2002. Erdogan, care va candida pentru un nou mandat, a devenit în 2003 premier, pentru ca în urma modificării Constituţiei să devină preşedinte, ales direct prin vot universal, în 2014.
Opoziția, demers firav
Opoziţia turcă şi-a anunţat intenţia de a reveni la un regim parlamentar, în cazul unei victorii în 2023.
Partidul Democrat, fondat în 1946 de Adnan Menderes şi susţinătorii săi – disidenţi din formaţiunea lui Mustafa Kemal „Atatürk”, considerat părintele Turciei moderne -, a câştigat alegerile din 14 mai 1950. Peste zece ani, a fost înlăturat de la putere în urma unui puci, iar apoi a fost dizolvat. Erdogan s-a comparat în repetate rânduri cu Adnan Menderes.
Masa celor 6 este o alianţă electorală creată de şase partide de opoziţie, principalul fiind Partidul Popular Republican (CHP, fondat de Kemal). Doar Partidul Democrat Popular (HDP, pro-kurd) a treia forţă în legislativ, nu s-a alăturat acestei alianţe.
Rival decapitat judiciar
Primarul İstanbulului, Ekrem Imamoglu, rival al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost condamnat la doi ani, şapte luni şi 15 zile de închisoare pentru insultarea unor responsabili turci. Imamoglu (Partidul Popular Republican, CHP) a fost dat în judecată în urma unui discurs din 2019 în care i-a calificat drept „idioţi” pe cei care au anulat alegerile locale din Istanbul.
Acuzaţia ce i-a fost adusă era pasibilă de până la patru ani de închisoare, relatează mass-media. Avocatul primarului, Kemal Polat, a precizat că acesta va face apel la condamnarea sa, care prevede şi interzicerea participării sale la viaţa politică în aceeaşi perioadă. Primarul îşi va putea păstra mandatul pe perioada examinării apelului, care este suspensiv, hotărârea neputând fi executată în acest timp, a menţionat avocatul. Imamoglu (52 de ani) este considerat un potenţial candidat la alegerile prezidenţiale din mai 2023.
Erdogan, porumbelul păcii
Liderul turc a încercat să se impună ca un negociator în războiul din Ucraina, păstrând relații cordiale atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Prin acest aport, Erdogan speră să își consolideze propria poziție în raport cu statele UE și NATO.
Anterior, ombudsmanul turc, Seref Malkoc, a anunțat că Rusia şi Ucraina negociază un amplu schimb de prizonieri de război, care ar putea cuprinde în total circa 1.000 de militari, dintre care 800 sunt ucraineni.
Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, şi omologul ei ucrainean, Dmitro Lubineţ, s-au întâlnit anterior în marja unei conferinţe a Ombudsmanilor desfăşurată la Ankara.
”Ombudsmanul ucrainean a transmis Rusiei o listă cu 800 de persoane şi Ombudsmanul rus a dat o listă cu 200 de persoane” care ar putea fi eliberate în cadrul unui nou schimb de prizonieri, a declarat Seref Malkoc la o conferinţă de presă.
Turcia este pregătită să ofere un ”coridor umanitar” la Istanbul pentru orice astfel de schimb de prizonieri, a asigurat Ombudsmanul turc.
Preşedinţii Rusiei şi Turciei, Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan, au avut o convorbire telefonică în care au discutat, printre altele, despre un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev, în special al celor răniţi în Ucraina, a anunţat Kremlinul.
Demonstrație de forță
Erdogan și-a mai arătat mușchii diplomatici și în contextul diferendelor cu Suedia privind aderarea acestui stat la NATO. Turcia blochează intrarea acestei ţări şi a Finlandei în NATO acuzându-le că adăpostesc pe teritoriile lor membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi ai unor organizaţii aliate acestuia, pe care le consideră teroriste.
Premierul Kristersson a declarat la începutul lunii ianuarie că Turcia cere Suediei lucruri pe care aceasta nu i le poate oferi şi nici nu doreşte să i le ofere.
După un nou incident diplomatic, în care o grupare prokurdă a spânzurat simbolic în faţa unui hotel din Stockholm un manechin reprezentându-l pe ”dictatorul” Erdogan, un consilier al preşedintelui turc a declarat că, în actuala stare de fapt, Ankara nu poate ratifica aderarea Suediei la NATO.