Suedia nu poate conta pe sprijinul turc pentru aderarea la NATO, a declarat liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia, a declarat pentru prima oară ministrul de externe de la Helsinki, Pekka Haavisto.
Prima opțiune
Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne „prima opţiune”, dar „în mod evident trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe”, a afirmat şeful diplomaţiei Pekka Haavisto la televiziunea publică YLE, judecând însă că este „prea devreme pentru a lua o poziţie”.
Printre altele, Haavisto a spus că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuţiile dintre Finlanda, Suedia şi Turcia cu privire la planurile celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare NATO.
„Este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei şi să vedem unde suntem (…) după situaţia curentă, aşa că nu ar trebui să se tragă încă concluzii”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu telefonic. „Cred că va fi o pauză de câteva săptămâni”, a adăugat el.
Refuz turcesc
Preşedintele Turciei a menționat că Suedia nu ar trebui să se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după un protest lângă ambasada Turciei din Stockholm în weekend inclusiv arderea unei copii a Coranului.
Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta în timpul unei manifestaţii autorizate de poliţie sâmbătă lângă ambasada Turciei la Stockholm a stârnit proteste puternice din partea Ankarei şi în lumea musulmană.
Aceste proteste sunt un „obstacol” pentru candidaturile la NATO şi „manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi a Suediei”, a deplâns domnul Haavisto. „Concluzia mea este că va exista o întârziere (pentru unda verde a Turciei), care cu siguranţă va dura până la alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai”, a mai spus el.
Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a arătat în ultimele luni că nu are obiecţii majore faţă de intrarea Finlandei în NATO.
Pretext geopolitic
Incidentele din Suedia sunt considerate doar un pretext pentru Ankara, administrația turcă mizând pe aceste presiuni pentru a forța statul nordic să extrădeze un număr de cetățeni turci, considerați dușmani ale actualelor autorități ale Republicii Turcia.
„Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO”, a spus Erdogan.
Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei, reaminteşte agenţia citată. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare.
Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept „o ruşine”.
Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi.
Demers nordic
Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat atitudinea preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă că va bloca aderarea la NATO a Suediei după ce un extremist a ars un exemplar din Coran sâmbătă la Stockholm.
Într-un interviu acordat televiziunii germane Die Welt, transcris într-un comunicat în germană de către canal, norvegianul Jens Stoltenberg a condamnat poziţia lui Recep Tayyip Erdogan legată de Suedia.
„Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun preţios, în Suedia şi în toate celelalte ţări ale NATO. De aceea, aceste acte inadecvate nu sunt automat ilegale”, a declarat el.
Sâmbătă după-amiază, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.
„Guvernul suedez a condamnat (această manifestaţie) în termeni foarte clari”, a reamintit Stoltenberg în interviul său pentru Die Welt.
Stoltenberg a afirmat că este „absolut împotriva acestui tip de insulte la adresa altor persoane” şi „absolut împotriva acestui comportament pe care l-am văzut pe străzile din Stockholm”.
Obiectiv pentru Erdogan
Turcia blochează din mai intrarea Suediei – şi a Finlandei – în NATO, acuzându-le că adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care îi consideră drept „terorişti”, în special pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi pe aliaţii acestuia din nordul Siriei şi Irak.
Pentru Ankara, orice eventual progres depinde de măsurile suedeze de extrădare a persoanelor acuzate de Turcia de terorism sau de participare la tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan.
În pofida acestui context, Stoltenberg a apreciat că Turcia a fost până în prezent destul de cooperantă în dezbaterea privind aderarea la NATO.
Ratificarea protocoalelor de aderare nu trebuie acum să eşueze pe ultimii metri. „Sunt în contact strâns cu Finlanda şi Suedia şi, desigur, cu aliatul nostru Turcia”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, 28 din cele 30 de ţări ale NATO şi-au dat deja acordul în parlamentele lor naţionale. „Şi, desigur, îi rog pe aliaţii rămaşi – Ungaria şi Turcia – să accelereze aceste proceduri în parlamentele lor”, a încheiat Stoltenberg.