O serie de state africane plănuiesc să trimită un contingent de 25.000 de militari în Niger, ca parte a unei invazii militare, relatează surse locale, citate de mass-media. Potrivit acestora, Nigeria poate asigura trimiterea a mai mult de jumătate din forțele contingentului militar. Senegal, Benin și Coasta de Fildeș sunt alte state care și-au manifestat disponibilitatea desfășurării de contingente militare în Niger. Oficiali regionali și-au manifestat îngrijorarea față de posibilitatea ca importantele mine de uraniu și aur din regiune să treacă sub controlul intereselor de afaceri rusești, sprijinite de grupul WAGNER
Mod preferabil
Diplomaţia este „modul preferabil” pentru a soluţiona criza provocată de lovitura de stat din Niger, a declarat luni secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, într-un interviu acordat Radio France Internationale (RFI) „Este cert că diplomaţia este modalitatea preferabilă pentru a soluţiona această situaţie. Aceasta este abordarea ECOWAS, este abordarea noastră şi sprijinim eforturile ECOWAS pentru a restabili ordinea constituţională”, a declarat Blinken, referindu-se la Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane.
Lovitura de stat a fost condamnată de ansamblul partenerilor occidentali ai Nigerului şi de cea mai mare parte a ţărilor africane, dar militarii nigerieni au primit susţinerea omologilor lor din Mali şi din Burkina Faso, de asemenea veniţi la putere prin lovituri de stat în 2020 şi respectiv 2022 şi care se confruntă cu violenţa jihadistă. Aceştia au avertizat că o intervenţie în Niger ar constitui o „declaraţie de război” făcută ambelor ţări.
Perspectiva unei intervenţii armate suscită deopotrivă îngrijorări şi critici. Sâmbătă, senatorii din Nigeria, ţară importantă în ECOWAS cu cei 215 milioane de locuitori ai săi şi care are o frontieră comună cu Nigerul de 1.500 de km, au cerut preşedintelui Bola Tinubu „să pună accentul pe opţiunea politică şi diplomatică”.
ECOWAS şi ţările occidentale cer o revenire la ordinea constituţională şi eliberarea preşedintelui Bazoum, în prezent prizonier al puciştilor.
Discuții dificile
Subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat luni că s-a întâlnit la Niamey cu autorii loviturii de stat din Niger cu care a avut discuţii „dificile” care nu au dus la o soluţie negociată. „Aceste discuţii au fost extrem de sincere şi pe moment destul de dificile”, a declarat presei Victoria Nuland, potrivit căreia militarii care au preluat puterea la Niamey sunt conştienţi de „riscurile” unei alianţe cu Rusia.
Numărul doi al diplomaţiei americane a menţionat că s-a întâlnit cu generalul de brigadă Moussa Salaou Barmou, noul şef de stat major al armatei, şi cu alţi oficiali, dar nu a avut întrevederi cu comandantul militarilor aflaţi la putere, generalul Abdourahamane Tiani, sau cu preşedintele răsturnat de la putere, Mohamed Bazoum.
Victoria Nuland a spus că a propus „numeroase opţiuni” pentru a pune capăt loviturii de stat precum şi „bunele oficii” ale Statelor Unite „dacă există o dorinţă din partea oficialilor de a restabili ordinea constituţională”. „Nu aş spune că această ofertă a fost luată în considerare în vreun fel”, a adăugat ea.
SUA vs. WAGNER
„Sper ca vor păstra uşa deschisă diplomaţiei. Le-am făcut această propunere. Vom vedea”, a indicat responsabilul SUA, precizând că generalul Barmou cunoaşte foarte bine cooperarea existentă între Niger şi Statele Unite ca urmare a angajamentului său în trecut în cadrul forţele speciale.
„Cei care au luat această decizie (a loviturii de stat) înţeleg foarte bine riscurile pe care le prezintă pentru suveranitatea ţării o cooperare cu Wagner”, a subliniat Victoria Nuland, referindu-se la grupul paramilitar rus Wagner, prezent în special în statul vecin Mali.
Preşedintele înlăturat de la putere este reţinut împreună cu familia sa în reşedinţa prezidenţială. Cu toate acestea, el a publicat recent în ziarul american Washington Post un articol de opinie în care cere ajutorul „guvernului american” şi „comunităţii internaţionale”, afirmând că dacă în ţara sa nu va fi restabilită „ordinea constituţională” întregul Sahel riscă să cadă sub influenţa Rusiei prin intermediul mercenarilor din grupul paramilitar Wagner.
Premier de conjunctură
Autorii militari ai loviturii de stat din Niger au anunţat numirea unui prim-ministru, Ali Mahaman Lamine Zeine, potrivit unui comunicat de presă citit la televiziunea naţională, în contextul în care comunitatea internaţională încearcă să restabilească ordinea constituţională. „Domnul (Ali Mahaman) Lamine Zeine este numit prim-ministru”, a anunţat colonelul-maior Amadou Abdramane.
De la venirea la putere, fostul preşedinte Mamadou Tandja l-a numit în 2001 şef de cabinet pe Ali Mahaman Lamine Zeine, apoi ministru de Finanţe în 2002 pentru a remedia o situaţie economică şi financiară haotică.
Lovitura de stat a fost condamnată de ansamblul partenerilor occidentali ai Nigerului şi de cea mai mare parte a ţărilor africane, dar militarii nigerieni au primit susţinerea omologilor lor din Mali şi din Burkina Faso, de asemenea veniţi la putere prin lovituri de stat în 2020 şi respectiv 2022 şi care se confruntă cu violenţa jihadistă. Aceştia au avertizat că o intervenţie în Niger ar constitui o „declaraţie de război” făcută ambelor ţări.
Frăția puciștilor
Circa 30.000 de susţinători ai loviturii de stat din Niger s-au reunit duminică la Niamey într-o demonstraţie de forţă, cu câteva ore înainte de încheierea unui ultimatum vest-african adresat militarilor care au preluat puterea de a-l restabili pe preşedintele înlăturat Bazoum, sub ameninţarea utilizării „forţei”.
Manifestanţii au sfidat temperaturile ridicate şi s-au adunat după-amiază pe stadionul Seini Kountche, cel mai mare din Niger, cu o capacitate de 30.000 de locuri, agitând drapele ale Nigerului, Rusiei şi Burkina Faso.
Generalul Mohamed Toumba, nr.3 în CNSP, a denunţat, într-un recent discurs, pe cei „care stau pitiţi în umbră” şi care „sunt pe cale să pună la cale subversiunea” împotriva „mersului înainte al Nigerulu”. „Noi suntem la curent cu planul lor machiavelic”, a spus el.
Această demonstraţie de forţă intervine în ziua expirării ultimatumului dat în 30 iulie de Cedeao militarilor care preluaseră puterea de a-l repune în funcţie pe preşedintele înlăturat Mohamed Bazoum, în caz contrar avertizând cu recurgerea la forţă.
Condiţiile utilizării forţei pentru o posibilă intervenţie militară au fost „definite” anterior de şefii de stat major din Cedeao,iar unele armate precum cele din Senegal şi Coasta de Fildeş s-au declarat pregătite să participe.
Lovitura de stat a fost condamnată de ansamblul partenerilor occidentali şi africani ai Nigerului, dar militarii nigerieni au primit susţinerea omologilor lor din Mali şi Burkina Faso, de asemenea veniţi la putere prin puciuri în 2020 şi 2022, care afirmă că o intervenţie în Niger ar fi o „declaraţie de război” la adresa celor două ţări.
Opoziție regională
Algeria, actor major în Sahel care are o frontieră comună de 1.000 km cu Nigerul, şi-a exprimat sâmbătă seara de asemenea rezervele faţă de o intervenţie militară. Preşedintele Abdelmajid Tebboune a apreciat la televiziunea publică că o intervenţie ar fi o „ameninţare directă” pentru ţara sa. „Nu va exista nicio soluţie acolo fără noi (Algeria)”, a adăugat el, exprimându-şi temerea că „întreg Sahelul ar putea lua foc” în cazul unei intervenţii.
Ciadul, care se învecinează cu Niger, a anunţat că nu sprijină o intervenţie militară în această ţară, cu o zi înaintea expirării unui ultimatum pe care Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) l-a dat juntei militare din Niger să-l repună în drepturi pe preşedintele înlăturat de la putere săptămâna trecută printr-o lovitură de stat. „Este responsabilitatea poporului din Niger să evalueze gravitatea situaţiei şi să ia o decizie. Prin urmare, Ciadul nu va interveni niciodată militar”, a declarat ministrul ciadian al apărării, Daoud Brahim Yaya. Acesta a pledat pentru soluţionarea crizei prin folosirea canalelor diplomatice şi a vorbit despre „progrese” care ar fi fost obţinute de preşedintele Ciadului, Mahamat Idriss Déby, mediator între ECOWAS şi junta care a preluat puterea în Niger.â
Ciadul nu face parte din ECOWAS, un bloc format din 15 ţări şi care le-a dat puciştilor din Niger un ultimatum să-l repună până duminică în funcţie pe preşedintele pro-occidental Mohamed Bazoum, ameninţând în caz contrar cu măsuri care pot merge până la o intervenţie militară. Totuşi, dintre statele ECOWAS numai patru, respectiv Nigeria, Benin, Coasta de Fildeş şi Senegal, au confirmat că sunt dispuse să ia parte la o astfel de intervenţie.
Nigeria, aliată a SUA în regiune, are printre cele mai puternice armate din Africa şi ar urma să fie vârful de lance al unei acţiuni militare contra Nigerului, pentru care preşedinte nigerian Ahmed Tinubu a cerut deja aprobarea Senatului.
În acest timp, o delegaţie a puciştilor s-a deplasat în Mali şi Burkina Faso, ţări unde militarii au preluat de asemenea puterea prin lovituri de stat, pentru a se coordona cu aceste state în combaterea grupărilor jihadiste active în regiunea Sahel şi de asemenea în perspectiva unei eventuale acţiuni militare a unor state din ECOWAS împotriva Nigerului.
Supărare franceză
Aceleaşi surse apropiate puciştilor susţin că respectiva delegaţie, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei din Niger, generalul Salifou Mody, nu a avut contacte în Mali şi Burkina Faso cu gruparea rusă de mercenari Wagner, desfăşurată în aceste două ţări, după ce relatări despre astfel de contacte au apărut în presa franceză.
Cât despre Franţa, fosta putere colonială care menţine în Niger un contingent de circa 1.500 de soldaţi – după ce a fost forţată de Mali şi Burkina Faso să-şi retragă trupele din aceste ţări -, aceasta a transmis sâmbătă că autorii loviturii de stat din Niger trebuie să ia „foarte în serios” ameninţarea unei intervenţii militare a altor state africane.
„Mai multe dintre aceste ţări dispun de armate puternice şi au arătat că sunt dispuse să intervină”, a declarat titulara Ministerului de Externe francez, Catherine Colonna, la postul de radio FranceInfo.
Întrebată despre posibilitatea ca Franţa să ofere ajutor militar ţărilor care ar lua parte la o operaţiune împotriva Nigerului, ea a răspuns că „nu am ajuns acolo”, dar a asigurat că guvernul francez sprijină deplin eforturile de „restabilire a democraţiei” în Niger.
Anterior, Parisul a protestat după ce junta care a preluat puterea în Niger a denunţat acordurile de cooperare în domeniul securităţii şi apărării cu Franţa şi a oprit emisia postului Radio France International (RFI) şi a postului de ştiri France 24.
Reguli pentru intervenție
Detaliile unei „eventuale intervenţii militare” a Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) împotriva puciştilor din Niger au fost „stabilite”, a anunţat unul dintre oficialii ECOWAS, după reuniunea şefilor de stat major din blocul vest-african la Abuja. „La această reuniune au fost elaborate toate elementele unei posibile intervenţii, inclusiv resursele necesare, dar şi cum şi când vom desfăşura forţa”, a declarat comisarul pentru Afaceri Politice şi de Securitate, Abdel-Fatau Musah.
Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane, care a impus sancţiuni Nigerului după lovitura de stat, le-a dat puciştilor un ultimatum să-l repună în funcţie pe preşedintele Bazoum până duminică, ameninţând în caz contrar cu o intervenţie militară. Aceasta ar riscă să creeze o criză regională majoră, în condiţiile în care Mali şi Burkina Faso, state unde junte militare anti-occidentale au preluat de asemenea puterea, au ameninţat la rândul lor că vor interveni de partea Nigerului. Guineea s-a delimitat de o eventuală acţiune militară, dar alte state membre ale ECOWAS, precum Senegal şi Benin, s-au declarat dispuse să participe.
Sprijin rusesc
Orice interferenţă în Niger din partea unor puteri din afara regiunii, cum ar fi SUA, este puţin probabil să ducă la îmbunătăţirea situaţiei în urma loviturii de stat militare din această ţară din vestul Africii, a transmis anterior Kremlinul, potrivit Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns astfel la o întrebare despre apelul făcut de preşedintele înlăturat de la putere al Nigerului, Mohamed Bazoum, către SUA şi întreaga comunitate internaţională de a interveni pentru a restabili ordinea constituţională în ţara sa.
„Este puţin probabil ca intervenţia unor forţe din afara regiunii să fie capabilă să schimbe situaţia în bine”, a afirmat Peskov. „Monitorizăm foarte atent situaţia, ne îngrijorează tensiunile din Niger şi continuăm să favorizăm o revenire rapidă la normalitatea constituţională fără ca vieţile oamenilor să fie puse în pericol”, a spus el.
Parteneri regionali şi occidentali ai Nigerului, inclusiv fosta putere colonială Franţa, precum şi SUA au impus sancţiuni severe împotriva Nigerului într-un efort de a exercita presiuni asupra liderilor loviturii de stat pentru a restabili ordinea constituţională după înlăturarea lui Bazoum – a şaptea lovitură de stat în Africa Centrală şi de Vest din 2020.
Dar liderul juntei, Abdourahamane Tiani, fostul şef al gărzii prezidenţiale din Niger, a declarat că nu va da înapoi. Tiani se bucură de sprijinul juntelor din Mali şi Burkina Faso şi, de asemenea, din partea grupului privat de mercenari ruşi Wagner, care are luptători în Mali şi Republica Centrafricană.
Într-un articol de opinie în Washington Post, preşedintele Bazoum scrie: „Cu o invitaţie deschisă din partea autorilor loviturii de stat şi a aliaţilor lor regionali, întreaga regiune centrală a Sahelului ar putea să cadă sub influenţa Rusiei prin intermediul grupului Wagner, al cărui terorism brutal s-a manifestat din plin în Ucraina”.
Evgheni Prigojin, şeful Wagner, a salutat lovitura de stat din Niger şi a declarat că forţele sale sunt gata să se implice în restabilirea ordinii în această ţară. La rândul său, Kremlinul a lansat un apel pentru revenirea la ordinea constituţională, consemnează Reuters.