Wagner fugărește axa Berlin-Paris din Africa

Germania vrea să își retragă contingentul militar desfășurat în Mali până în mai 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, citat de mass-media europeană, preluată de politicaexterna.ro. Berlinul a condamnat de mai multe ori activitatea companiei private ruse de securitate Wagner în Mali.

Îngrijorare germană

Declarațiile purtătorului de cuvânt au fost făcute în marja unei reuniuni guvernamentale germane, prezidate de cancelarul Olaf Scholz şi la care au luat parte miniştrii apărării şi afacerilor externe.

Hebestreit a spus că o propunere în acest sens va fi prezentată parlamentului pentru ca mandatul ”căştilor albastre” germane să fie extins pentru ultima dată, cu un an, începând din mai 2023, astfel încât această intervenţie să ia sfârşit într-o manieră structurată, după zece ani.

Această ultimă prelungire ”ţine cont în special de alegerile din Mali, prevăzute pentru februarie 2024”.

MINUSMA, eșec geopolitic

Decizia intervine în contextul în care viitorul misiunii ONU în Mali (MINUSMA), creată în 2013 pentru a stabiliza ţara africană ameninţată de pericolul jihadist, este tot mai incert. Șase ţări au decis în interval de câteva luni să oprească sau să suspende participarea militarilor lor: Suedia, Salvador, Benin, Egipt, Regatul Unit şi Coasta de Fildeș

Astfel, Egiptul a decis să își retragă cei peste 1200 de militari și polițiști de pe teatrul malian, urmat de Londra, contingentul britanic numărând câteva sute de soldați. Autoritățile din Coasta de Fildeș au decis, în urmă cu câteva zile, să retragă cei aproape 900 de militari din cadrul misiunii.

”Vom rămâne acolo după data alegerilor, dar vom începe să ne retragem în această vară (2023), potrivit unui plan extrem de ordonat”, a precizat ministrul german al apărării Christine Lambrecht într-un discurs la Berlin. Armata germană (Bundeswehr) are o contribuţie semnificativă la MINUSMA, cu un contingent de până la 1.400 de militari.

”O asemenea retragere nu se poate face în câteva zile sau săptămâni”, a adăugat Lambrecht. Ea a precizat că armata germană se va implica mai mult în Niger, apreciind că ar fi ”iresponsabil” să abandoneze regiunea Sahel.

MINUSMA este formată din 12.460 de ”căşti albastre” din 55 de ţări. Aceasta este misiunea ONU care a suferit cele mai grave pierderi în ultimii ani: 281 de morţi, dintre care 181 în acte ostile.

Acuzații franceze

Preşedintele Emmanuel Macron a acuzat Moscova că alimentează propaganda antifranceză în Africa pentru a servi propriilor ambiţii „jefuitoare” în naţiunile africane cu probleme. Declarațiile au fost făcute în marja recentului summit al naţiunilor francofone în Tunisia, unde Franța a fost acuzată că exploatează legăturile istorice economice şi politice în fostele sale colonii din Africa pentru a servi propriilor interese. Franța a suferit eşecuri militare repetate, pierzându-și influența militară și economică.

„Această percepție este alimentată de alții, este un proiect politic”, a declarat Macron pentru TV5 Monde într-un interviu. „Nu sunt prost, mulţi influenceri, uneori vorbind despre programele voastre, sunt plătiţi de ruşi. Îi cunoaştem”, a spus el. „O serie de puteri, care doresc să-şi răspândească influenţa în Africa, fac asta pentru a răni Franța, pentru a-i răni limba, a semăna îndoieli, dar mai ales să urmărească anumite interese”, a adăugat el.

Război geopolitic

Franţa, fostă putere colonială în cea mai mare parte a Africii de Vest şi Centrale, are legături militare de lungă durată în Africa francofonă şi trupe franceze au fost staţionate în Mali timp de un deceniu ca parte a unei operaţiuni de combatere a terorismului.
Criticii descriu operaţiunea Franţei drept un eşec şi o acuză pentru destabilizarea în continuare a regiunii.

Franța duce un război dur nedeclarat pentru influenţă cu Rusia în ultimii ani, odată cu desfăşurarea unui grupului militar privat Grupul Wagner în mai multe ţări, inclusiv în Republica Centrafricană (CAR) şi în Mali.

Parisul a trebuit să-şi retragă trupele din Mali după ce armata acestei ţări africane a ajuns la putere printr-o lovitură de stat în 2020, pe fondul deteriorării relaţiilor. Liderii militari au invitat ulterior Grupul Wagner să ajute într-o bătălie lungă de un deceniu împotriva militanţilor islamişti şi au tăiat legăturile cu Franţa.

Bomba Wagner

Moscova a declarant, în mod repetat, că Wagner nu reprezintă nici statul rus şi nici nu este plătit de el. UE și SUA au impus sancţiuni împotriva Wagner,
acuzându-l că desfăşoară operaţiuni clandestine în numele guvernului rus.

Anul trecut, într-un raport al Naţiunilor Unite se afirma că instructori militari ruşi şi trupe locale din CAR au vizat civili cu forţă excesivă, au ucis fără discriminare, au ocupat şcoli şi jefuit la scară largă.

Kremlinul a declarat că este o minciună că instructori ruşi au luat parte la crime sau jafuri în ţara bogată în aur şi diamante cu 4,7 milioane de locuitori.

„Ar trebui doar să te uiţi la ce se întâmplă în Republica Centrafricană sau în altă parte pentru a vedea că proiectul rusesc este în desfăşurare acolo, când Franţa este dată la o parte, este un proiect de jefuire”, a declarat Macron. „El se face cu complicitatea unei junte militare ruse”, a adăugat el.

Precedentul Mali

Republica Mali a anunțat anterior că se retrage din forţa militară multinaţională G5 din regiunea Sahel din Africa de Vest care luptă împotriva unei insurgenţe islamiste.

Forţa G5 Sahel, care include trupe din Niger, Ciad, Burkina Faso şi Mauritania, a fost înfiinţată în 2017 pentru a contracara jihadiştii care au „măturat” regiunea în ultimii ani provocând uciderea a mii de persoane şi forţând milioane de oameni să îşi părăsească locuinţele. Activitatea a fost grav afectată însă de lipsa de finanţare şi a întâmpinat dificultăţi în a reduce violenţa insurgenților islamiști.
Declaraţia juntei militare de la Bamako, care l-a înlăturat pe fostul preşedinte Ibrahim Boubacar Keita şi a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2020, a acuzat lipsa de progres în lupta împotriva islamiştilor şi eşecul organizării recente de întâlniri în Mali.

Această decizie izolează şi mai mult Mali, ţară supusă unor sancţiuni din partea blocului politic regional al Africii de Vest care au afectat locurile de muncă şi industria.

Desant rus

Peste o mie de mercenari ai controversatei grupări paramilitare ruse Wagner se află în prezent în Mali, estima anterior şeful diplomaţiei franceze, domnul Jean-Yves Le Drian. Înaltul oficial a mai afirmat că „nu mai sunt îndeplinite” condiţiile pentru continuarea misiunii forţei franceze Barkhane în această ţară.

„Dacă nu mai sunt reunite condiţiile, ceea ce este cazul, pentru ca noi să putem acţiona în Mali, vom continua să luptăm împotriva terorismului alături de ţările din Sahel care solicită acest lucru”, a adăugat domnul le Drian.

Franţa şi partenerii săi europeni în Mali afirmă că regimul actual a făcut apel în ultimele luni la această grupare privată angajată în diverse ţări din Africa Subsahariană, dar şi în Siria sau în Libia.

Europenii văd în prezenţa grupării Wagner, suspectată de abuzuri, un factor suplimentar de instabilitate şi o consideră „incompatibilă” cu acţiunea lor antijihadistă pe teren. Liderii de la Bamako, la rândul ei, persistă să nege orice angajament al lui Wagner şi evocă o cooperare militară cu Rusia.

„Junta este cea care se izolează, care pierde, care dă faliment şi care va trebui să îşi asume ce va urma”, a adăugat el, acuzând-o că „îngreunează capacităţile operaţionale” ale forţei Barkhane şi ale aliaţilor săi în această ţară.

Podul Africa-Ucraina

Mercenari ruşi cu legături cu serviciile de informații şi-au sporit prezenţa în Ucraina în ultimele săptămâni, alimentând temeri în rândul anumitor state membre că Rusia ar putea încerca să fabrice un pretext pentru o invazie, au declarat trei surse occidentale din domeniul securităţii.

Acestea au afirmat că preocupările lor s-au accentuat în ultimele săptămâni că o incursiune rusă în Ucraina ar putea fi precedată de un război informaţional şi de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a Ucrainei precum reţelele de electricitate şi gaz.

De asemenea, Rusia ar putea utiliza mercenari pentru a semăna discordie şi a paraliza Ucraina prin intermediul unor asasinate ţintite şi al utilizării unor armamente specializate, au precizat sursele citate.

SUA au avertizat din nou că Rusia ar putea pune în scenă o operaţiune „sub steag fals” în Ucraina pentru a justifica o invazie.

„Este probabil ca mercenari ruşi, sub conducerea statului rus, să fie implicaţi în orice ostilităţi în Ucraina care ar putea include un pretext pentru o invazie”, a declarat o sursă de securitate occidentală, sub protecţia anonimatului.

Avertismente occidentale

Sursele occidentale de securitate susţin că mercenarii provin de la companiile militare private ruse cu strânse legături cu FSB, principalul succesor al KGB, şi agenţia de informaţii militare GRU.

Grupurile ruse de mercenari au furnizat arme, personal cu experienţă în operaţiunile speciale şi instruire militară miliţiilor proruse din estul Ucrainei, susţin sursele citate.

Acestea au mai declarat pentru Reuters că unii agenţi operativi ai grupului de mercenari Wagner au fost implantaţi la frontiera cu Ucraina după ce s-au antrenat la o bază a GRU din apropiere de oraşul rus Krasnodar.

Reuters menţionează că nu a putut verifica independent informaţiile privind activităţile mercenarilor ruşi în estul Ucrainei.

Alte grupuri ruse de mercenari cu legături cu FSB şi GRU şi-au sporit de asemenea activităţile în Ucraina de la începutul anului, au spus sursele citate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Wagner şi alte grupuri private nici nu reprezintă statul rus, nici nu sunt plătite de acesta, dar a precizat că ele au dreptul să funcţioneze atâta timp cât nu încalcă legea rusă.

UE a impus sancţiuni împotriva grupului Wagner anul trecut, acuzându-l că alimentează violenţa, că fură resurse naturale şi destabilizează ţări din toată lumea.

Confiscarea puterii

Mercenarii controversatei grupări paramilitare ruse Wagner au început „deja” să jefuiască Mali, dar nu caută să înlocuiască Franţa şi ţările europene în Sahel, a estimat ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu publicat anterior de Journal du dimanche (JDD), preluat de mass-media.

Wagner, „sunt foşti militari ruşi, înarmaţi de Rusia şi însoţiţi de logistică rusă. În Republica Centrafricană, şi-au început prada oferind securitate autorităţilor în schimbul dreptului de a exploata cu impunitate resursele miniere”, a comentat el într-un interviu publicat de ziarul duminical (JDD).

„În Mali, este la fel. În prezent, ei folosesc deja resursele ţării în schimbul protecţiei juntei. Ei jefuiesc Mali”, a criticat şeful diplomaţiei franceze.

„Wagner se foloseşte de slăbiciunea anumitor state pentru a se implanta singură, nu pentru a-i înlocui pe europeni (în Sahel) şi nu numai, pentru a întări influenţa Rusiei în Africa”, a mai afirmat domnul Jean-Yves Le Drian, pentru care obiectivul grupării ruse este „în mod clar de a asigura perenitatea puterii” juntei.

Ministrul francez de externe acuzase gruparea Wagner la mijlocul lunii ianuarie că „sprijină” junta, care doreşte „confiscarea puterii” în Mali, sub pretextul unei lupte antijihadiste.

În interviul său acordat JDD, şeful diplomaţiei de la Paris a rămas foarte prudent în legătură cu viitorul forţei europene Takuba în această ţară, în contextul în care junta a cerut săptămâna aceasta plecarea din Mali a contingentului danez, membru al forţei.

„Discutăm cu partenerii noştri pentru a lua în considerare tipul de răspuns care trebuie dat la această nouă situaţie. (…) Lupta noastră împotriva terorismului trebuie să continue, dar fără îndoială în alte condiţii”, a explicat el.