Ankara are solicitări pe care autoritățile suedeze nu pot și nici nu vor să le îndeplinească pentru a obține acordul turc în vederea aderării la NATO, a declarat premierul suedez, Ulf Kristersson, citat de mass-media regională. Erdogan implementează o strategie dură în relația cu Suedia, stat care a preluat de la 1 ianuarie 2023 preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe fondul unui an electoral în Turcia.
Demers nordic
„Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm”, a afirmat premierul suedez Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. „Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei”, a mai spus el.
„Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde”, a declarat la rândul său mass-media şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto presei.
Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică.
Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc.
Veto turc
Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO.
Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a acuzat cele două state că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le consideră drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu mișcarea Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016.
Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.
Speranțe NATO
Suedia şi Finlanda ar putea adera la NATO din 2023, a declarat secretarul general al NATO, care a reamintit totuşi că decizia depinde de parlamentele turc şi ungar.
„Mă aştept (ca adeziunea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînţeles, despre decizii suverane ale Parlamentului turc şi Parlamentului ungar, care nu au ratificat încă acordul”, a declarat Jens Stoltenberg într-un interviu pentru AFP.
„Am avut negocieri, şi ele au fost destul de exigente, în luna iulie a anului trecut, atunci când Turcia, Finlanda şi Suedia au convenit asupra unui memorandum comun în care ele descriu cum pot să-şi intensifice colaborarea, atât în ceea ce priveşte exporturile de arme, cât şi, de exemplu, în lupta împotriva terorismului”, a reamintit Stoltenberg.
„Finlanda şi Suedia au respectat acest acord şi s-au angajat în mod clar să aibă o cooperare pe termen lung cu Turcia în aceste chestiuni. În consecinţă, a venit momentul pentru finalizarea procesului de aderare şi ratificarea protocolului de aderare”, a declarat el.
„Bineînţeles, mi-a plăcea să fie finalizat cât mai rapid posibil. Dar, în acelaşi timp, este un proces rapid în comparaţie cu toate procesele de aderare la NATO”, a mai spus Stoltenberg.
„Sunt convins că acest lucru se va întâmpla, dar mă voi abţine să speculez asupra momentului exact”, a conchis el.
Reuniune strategică
Comitetul Militar al NATO va avea o reuniune pe 18 şi 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi a lua în discuţie alte ”chestiuni de importanţă strategică”.
Alcătuit din şefii de Stat Major ai armatelor celor 30 de ţări membre ale NATO şi condus de olandezul Rob Bauer, Comitetul Militar al Alianţei va discuta sprijinul pe care aceasta îl oferă Ucrainei şi provocări precum operaţiunile de apărare împotriva ameninţărilor hibride sau transformarea digitală, notează Alianţa într-un comunicat.
La reuniunea din 18-19 ianuarie va participa de asemenea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să ia parte ca invitaţi şi şefii de Stat Major din Finlanda şi Suedia, ţări viitoare membre ale Alianţei.
În a doua zi a întâlnirii (19 ianuarie) va fi examinată și situația provocată de întârzierea acceptului turc și maghiar, relatează mass-media.
Joc dur
Poziția dură a Turciei este alimentată și de faptul că Suedia a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, având astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere. Ankara are o relație dificilă cu Uniunea Europeană, blocul criticând frecvent situația drepturilor omului din Turcia.
„Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice”, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson într-un discurs susţinut în decembrie.
Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei. Priorităţile Suediei se concentrează pe „o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă”, a subliniat Kristersson.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.