Kievul nu a reușit să obțină tancurile germane mult dorite, Berlinul refuzând să își asume un angajament clar față de Ucraina. Reuniunea de la Ramstein a provocat noi neînțelegeri între aliații NATO, Polonia înfruntând declarativ Germania. „Prioritară este apărarea antiaeriană a Ucrainei şi pe aceasta ne concentrăm”, a declarat ministrul german al apărării, domnul Boris Pistorius, refuzând să facă orice concesie.
Președintele Statului Major, generalul Mark A. Milley a reiterat că războiul Rusiei în Ucraina se va „încheia probabil într-o negociere” și nu pe câmpul de luptă, relatează mass-media internațională, citată de politicaexterna.ro.
Creștere urgentă
Creşterea ajutorului militar pentru Ucraina este „urgentă” pentru ca aceasta să-şi poată recupera teritoriul ocupat înainte ca Rusia să lanseze noi ofensive, a transmis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii de la Ramstein, în Germania. Aliaţii Ucrainei nu au ajuns la un acord pentru a oferi acesteia tancuri germane Leopard, promiţând în schimb Kievului alte tipuri de arme, inclusiv vehicule de luptă pentru infanterie şi sisteme antiaeriene.
Germania a anunţat că va efectua o „revizuire” a stocului şi disponibilităţii tancurilor sale Leopard înaintea unei eventuale livrări de acest fel către Ucraina, confirmând că rămâne în discuţie furnizarea acestor tancuri şi că va acţiona rapid dacă aliaţii vor ajunge la un acord să le ofere Kievului.
Șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a declarat că unele ţări europene sunt pregătite să trimită tancuri grele în Ucraina, subliniind lipsa de unitate a taberei europene.
Frondă antigermană
Miniştrii de externe ai celor trei ţări baltice au cerut Germaniei să livreze Kievului tancuri Leopard, la o zi după ce Berlinul a refuzat să se angajeze să facă acest lucru la o reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina. ”Noi, miniştrii de externe leton, eston şi lituanian, cerem Germaniei să livreze acum Ucrainei tancuri Leopard. Este nevoie de aceasta pentru a opri agresiunea rusă, a ajuta Ucraina şi a restabili rapid pacea în Europa.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu există „altă soluţie” decât trimiterea de către Occident de tancuri grele în ţara sa, în timp ce aliaţii Kievului nu au luat o decizie în cursul unei reuniuni la Ramstein, în Germania, relatează AFP.
Omologul său polonez, Mariusz Blaszczak, a anunţat în acest timp că, în aşteptarea unui acord între aliaţi pentru trimiterea unor tancuri Leopard către Ucraina, Polonia va suplimenta numărul tancurilor de concepţie sovietică T-72 pe care le oferă Ucrainei şi de asemenea numărul blindatelor, fără a da detalii.
Polonia, care dispune la rândul ei de tancuri Leopard, a cerut insistent Germaniei să ofere astfel de tancuri Ucrainei sau măcar să-şi dea acordul ca alte ţări ce au astfel de tancuri în dotare să le transmită Kievului. Totuşi, guvernul de la Berlin afirmă că nu a primit cereri oficiale din partea altor ţări pentru a autoriza re-exportul unor tancuri Leopard către Ucraina.
Noi ofensive
După reuniunea de la Ramstein, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat pe Twitter şi într-un comunicat al Alianţei că „Rusia se pregăteşte pentru noi ofensive, astfel că este urgentă intensificarea sprijinului militar pentru a permite Ucrainei să învingă şi să-şi recapete teritoriul ocupat”.
„Ca majoritatea războaielor, este probabil ca acesta să se termine la masa negocierilor, dar ce se întâmplă la negocieri este direct legat de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă, prin urmare trebuie să dăm acum mai multe arme Ucrainei”, consideră Stoltenberg.
Deşi la Ramstein nu s-a ajuns la un acord asupra tancurilor Leopard, a fost convenit „un nou pachet semnificativ de capacităţi de luptă” pentru Ucraina, a menţionat secretarul general al NATO, care i-a mulţumit secretarului american al apărării, Lloyd Austin, pentru „leadershipul SUA în oferirea unui ajutor militar foarte semnificativ Ucrainei”. Stoltenberg a apreciat de asemenea anunţurile recente de noi livrări de arme către Ucraina ale unor ţări precum Marea Britanie, Polonia, Germania, Franţa, Canada, Danemarca, Olanda sau Suedia.
Pe de altă parte, Stoltenberg a insistat că Ucraina are nevoie de asemenea de mari cantităţi de muniţii, de combustibil, de provizii şi materiale medicale. El a îndemnat astfel ţările NATO să-şi intensifice producţia de muniţii, nu doar pentru a le trimite Ucrainei, ci şi pentru a-şi completa propriile stocuri diminuate în urma ajutorului oferit armatei ucrainene.
Kiev-Varșovia, frăția blindată
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că forțele ucrainene se vor antrena pentru a folosi tancurile de luptă Leopard 2, în ciuda faptului că aliații occidentali nu au reușit deocamdată să ajungă la o decizie privind furnizarea acestor blindate de fabricație germană
Pasul anunțat de unul dintre cei mai importanți oficiali ucraineni, într-o discuție cu publicația Voice of America, sugerează că Kievul se așteaptă în cele din urmă să primească într-o formă sau alta mai multe tancuri de fabricație germană, în ciuda indeciziei de moment a Berlinului. „Țările care au deja tancuri Leopard pot începe misiuni de antrenament pentru tanchiștii noștri. Vom începe cu asta și vom evolua de acolo”, a spus oficialul.
„Germania își va urma procesul, sper, își va desfășura consultările interne și va ajunge la decizia de a transfera tancurile. Sunt optimist în această privință, deoarece primul pas a fost făcut. Vom începe programele de pregătire pentru echipajele noastre de tancuri pe Leopards 2″, a adăugat Reznikov.
Anterior, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și șeful Statului Major american, generalul de armată Mark Milley, au declarat că, în acest moment, Germania nu va oferi Ucrainei tancuri Leopard. Ei au făcut anunțul la baza aeriană Ramstein din Germania, după o reuniune internațională privind sprijinul acordat Ucrainei.
Cel puțin două țări au anunțat public că sunt pregătite să trimită tancuri Leopard Kievului, iar altele s-ar putea alătura unei alianțe internaționale pentru a face acest lucru. Cele două țări sunt Polonia și Finlanda, care au în dotare astfel de tancuri cumpărate din Germania, dar care au nevoie de acordul Berlinului pentru a dona blindatele. Zilele trecute totuși, Varșovia a sugerat că ar putea oferi Kievului tancurile fără să mai ceară permisiunea partenerilor germani.
Kievul cere ajutor
„Da, va trebui în continuare să luptăm pentru furnizarea de tancuri moderne, dar în fiecare zi este mai evident faptul că nu există altă soluţie decât să luăm o decizie cu privire la tancuri”, a spus Zelenski în discursul său de seară transmis prin video. „Partenerii noştri au o atitudine de principiu – ei vor susţine Ucraina atât cât este necesar pentru victoria noastră”, a continuat el.
Reuniţi la baza militară americană de la Ramstein, aliaţii occidentali ai Ucrainei nu au reuşit să convină cu privire la livrarea de tancuri grele, în special din lipsa de undă verde din partea Germaniei.
Aşteptările Kievului erau mari înaintea acestei reuniuni de aproximativ 50 de ţări, destinată să coordoneze ajutorul militar al aliaţilor împotriva Moscovei, Ucraina sperând să obţină armamentul necesar lansării unei noi ofensive împotriva trupelor ruse pe teritoriul său.
El a citat „sute de vehicule de luptă adăugate la arsenalul ucrainean”, „rezultate semnificative în ceea ce priveşte rachetele şi sistemele antiaeriene”.
Noul ministru al Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat că problema „a fost discutată” între ţările care sprijină Ucraina şi care s-au reunit la Ramstein, în vestul Germaniei, însă „nu a fost luată nicio decizie”. „Impresia” că Germania se opune livrării de tancuri Kievului este „falsă”, a adăugat el în acelaşi timp.
Germania ezită
Potrivit Reuters, Pistorius a mai precizat că nu poate spune când se va lua o decizie, dar că Germania este pregătită să se mişte repede dacă va exista un acord între aliaţi.
„Toate argumentele pro şi contra trebuie analizate cu foarte mare atenţie”, a subliniat el. ”Ne revine responsabilitatea de a reflecta atent la consecinţele pentru toate părţile în conflict”, a mai spus noul ministru german al apărării.
Guvernul german al cancelarului Olaf Scholz a părut reticent în a autoriza re-exportul tancurilor din ţările care le folosesc, de teama de a nu provoca Rusia. Pe de altă parte, guvernul de la Berlin afirmă că nici nu a primit cereri oficiale din partea altor ţări pentru a autoriza re-exportul unor tancuri Leopard către Ucraina.
Unii aliaţi, dar şi Ucraina susţin că îngrijorarea Germaniei este deplasată, pentru că Rusia deja s-a angajat total în război.
SUA: posibile negocieri
Președintele Statului Major, generalul Mark A. Milley a reiterat vineri că războiul Rusiei în Ucraina se va „încheia probabil într-o negociere” și nu pe câmpul de luptă. „Din punct de vedere militar, susțin în continuare că pentru acest an ar fi foarte, foarte dificil să ejectăm militar forțele ruse din fiecare centimetru din Ucraina ocupată de ruși”, a spus Milley la o conferință de presă la Ramstein „Ceea ce se poate întâmpla este o apărare continuă, stabilizând frontul”, a adăugat Milley. „Cred că este posibil să facem asta. Cred că în funcție de livrarea și pregătirea tuturor acestor echipamente. Cred că ucrainenii vor putea conduce o operațiune ofensivă semnificativă”.
Înainte de întâlnirea cheie privind ajutorul militar pentru Ucraina, Pentagonul a anunțat un pachet de securitate de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, care include pentru prima dată vehicule blindate Stryker și mai multe vehicule de luptă Bradley care ar putea fi folosite împotriva oricărei potențiale ofensive ruse în Ucraina în această primăvară.
Ţările care sprijină Ucraina trebuie să se concentreze nu doar pe a trimite noi arme Kievului, ci şi pe furnizarea muniţiei pentru sistemele mai vechi şi pe sprijin în mentenanţa acestora, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Trebuie să ne amintim că este nevoie să nu ne concentrăm doar pe noile platforme, ci să ne asigurăm şi că toate platformele care există deja pot funcţiona aşa cum trebuie”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters.
„Avem nevoie de muniţie. Avem nevoie de piese de schimb. Avem nevoie de mentenanţă şi de instruire”, a spus el.
Formatul Leopard 2
Reprezentanții țărilor care dețin tancul Leopard 2 de fabricație germană s-au întâlnit în marginea reuniunii grupului de contact al Ucrainei la baza aeriană Ramstein din Germania, potrivit Ministerului Apărării portughez (MoD). „Portugalia a luat parte la o întâlnire solicitată de Ucraina și Polonia, la care au fost prezente țări care dețin aceste mijloace [Leopard 2]”, a declarat vineri ministerul portughez într-o declarație.
Portugalia a oferit „instruire în această tipologie de vehicul de luptă și și-a exprimat disponibilitatea guvernului portughez de a identifica, în coordonare cu partenerii săi, modalități de sprijinire a Ucrainei cu această capacitate”, se mai arată în comunicat.
Deși nu a fost luată nicio decizie privind trimiterea acestor tancuri în Ucraina, Portugalia a declarat în declarația sa că va trimite 14 vehicule blindate de transport de trupe M113 în Ucraina. Angajamentul include, de asemenea, opt generatoare electrice de mare putere, muniție de 120 mm și echipamente medicale, se mai arată în comunicat. Ministerul a adăugat că va participa la o misiune militară de sprijin a UE care va oferi instruire trupelor ucrainene în Germania: instructori portughezi vor fi pe teren din februarie pentru a instrui soldații ucraineni cu privire la dezarmarea explozivilor, asistența medicală de luptă, nucleare, biologice, chimice. și apărarea radiologică și în sfârșit instrucție militară.
Măsuri non-standard
Dacă Germania va continua să opună rezistență cererii Poloniei de a preda Ucrainei unele dintre tancurile sale Leopard 2 de fabricație germană, Varșovia ar putea fi gata să ia „măsuri non-standard”, a spus un viceministru polonez de Externe.
Polonia a pus bazele unei coaliții de țări care doresc să ofere Ucrainei o parte din tancurile de care dispun pentru a ajuta țara în cauză să se apere mai bine împotriva invaziei ruse. În timpul unei vizite efectuate la Lviv pe 11 ianuarie, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promis că va oferi Kyivului o companie de tancuri Leopard 2. Cu toate acestea, deoarece tancurile sunt de fabricație germană, Varșovia are nevoie de acordul Berlinului pentru a le oferi unei țări non-NATO.
Jablonski a fost întrebat vineri într-un interviu acordat radiodifuzorului privat RMF FM ce va face Polonia dacă Germania refuză cererea.
„Vom vedea, dar cred că dacă vedem o rezistență puternică, vom fi gata să luăm acțiuni, inclusiv non-standard, chiar dacă cineva s-ar putea simți ofensat”, a subliniat acesta, ceea ce ar putea însemna că Varșovia va oferi Ucrainei tancurile respective chiar și fără acordul Berlinului.
Potrivit viceministrului polonez de Externe, „cu cât oferim mai devreme și mai multe tancuri Ucrainei, cu atât Polonia va fi mai sigură”.
Polonia a oferit deja Ucrainei zeci de tancuri T-72 din epoca sovietică, precum și cantități semnificative de alte arme.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că țara sa încearcă să-i convingă pe aliații europeni să furnizeze Ucrainei până la 100 de tancuri de luptă fabricate în Occident.
Responsabilitate specială
Vorbind miercuri pentru Bloomberg Television la Forumul Economic Mondial de la Davos, Morawiecki a spus că încearcă să-l „încurajeze” pe cancelarul german Ofal Scholz să se implice mai mult în ajutorarea Ucrainei. Morawiecki a adăugat că Germania poartă o responsabilitate specială.
„Germania, cu politica ei, dependența de gazul rusesc, a creat în primul rând multă incertitudine și instabilitate, așa că ar trebui să se simtă acum mai responsabilă pentru a sprijini Ucraina”, a zis acesta.
„Ar trebui să ajute și mai mult cu livrarea armelor în Ucraina și am încercat să-l conving pe Olaf să facă acest lucru cât mai repede posibil”, a completat Morawiecki.
Morawiecki a mai zis pentru Bloomberg că speră ca țările UE să trimită Ucrainei până la 100 de tancuri de luptă. „Am promis cele 14 tancuri Leopard și acum așteptăm astfel de tancuri și din Danemarca, Finlanda, Germania și alte țări ale Uniunii Europene, pentru că vrem să-i inspirăm pe alții să pregătească mai multe tancuri, eventual 60, 70, până la 100 de tancuri foarte moderne, care pot face diferența pe câmpul de luptă în Ucraina”, a reliefat Morawiecki.
Întrebat dacă nu se teme că Rusia va percepe acest lucru ca pe o escaladare a războiului și ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare, Morawiecki a răspuns:
„Nu cred. Desigur, nimic nu depășește imaginația noastră, dar pe de altă parte, nu cred că se va întâmpla. Până și China a fost foarte clar de partea noastră și a transmis Kremlinului: nu face asta pentru că va însemna un cu totul alt război. Astfel, sunt prudent optimist în privința asta”, a zis Morawiecki.
Era anterioară
Totodată, într-un interviu acordat CNN, prim-ministrul Poloniei le-a cerut politicienilor germani să pună capăt „procrastinării” în ceea ce privește acordarea de sprijin Ucrainei. Ei trebuie să nu mai trăiască în „era anterioară” și „să se reinventeze”, a precizat acesta.
Prim-ministrul a fost întrebat despre intenția Guvernului său de a transfera unele dintre tancurile sale Leopard în Ucraina. Pentru a face acest lucru ar fi nevoie de permisiunea Germaniei, unde sunt fabricate tancurile.
Morawiecki a precizat că Guvernul său a încercat să „încurajeze și să-i inspire pe alții, în special pe germani”, pentru a sprijini un plan mai larg de a trimite echipamente militare grele și moderne la Kyiv. Dar „din păcate, ei (Germania – n.red.) amână pe multe paliere diferite referitoare la Ucraina”.
„Din păcate, cred că mulți politicieni germani sunt încă încorporați în epoca anterioară”, a continuat acesta, menționând că Germania „și-a pus toate ouăle într-un singur coș, numit gaz rusesc”, iar acum acest coș „nu este tocmai în stare bună”.
„Acum trebuie să se reinventeze”, a spus Morawiecki. „De aceea probabil că ezită și amână, respectiv nu sprijină Ucraina”, a continuat acesta.
Guvernul polonez a criticat de multă vreme dependența Germaniei de energia rusă. De la începutul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, Varșovia a certat în mod regulat Berlinul pentru că nu a făcut suficient pentru a sprijini Kyivul.
Conform cifrelor compilate de Institutul Kiel în Ukraine Support Tracker, în termeni absoluți, Germania a fost anul trecut a treia țară ca sprijin oferit Ucrainei când vine vorba de toate formele de ajutor și, totodată, al treilea cel mai mare donator de echipamente militare. Polonia a fost al cincilea și al patrulea în clasamentul respectiv.
Cu toate acestea, în raport cu dimensiunea economiilor țărilor, Germania a fost doar al 17-lea cel mai mare donator. Polonia s-a clasat pe locul al treilea, în urma Estoniei și Letoniei.
Ajutor UE
Uniunea Europeană plănuieşte să trimită Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro, pentru ca aceasta să se poată apăra împotriva atacurilor Rusiei, a declarat vineri, la Bruxelles, un oficial al UE.
De asemenea, urmează să se decidă alte 45 de milioane de euro pentru instruirea soldaţilor ucraineni în cadrul noii misiune de pregătire a UE.
Decizia ar urma să fie aprobată la o reuniune a miniştrilor de externe din UE care va avea loc luni la Bruxelles.
UE a trimis până acum şase pachete de ajutor militar pentru a finanţa arme şi echipamente pentru Ucraina, în valoarea totală de 3,1 miliarde de euro.
Banii vin dintr-un nou fond al UE pentru rambursarea statelor membre pentru că le furnizează partenerilor UE arme sau echipament. Fondul era prevăzut iniţial cu 5 miliarde de euro, însă în decembrie a mai primit o suplimentare de 2 miliarde de euro.
Măcel la Bahmut
Serviciul de informaţii externe german (BND) se arată alarmat de pierderile pe care le înregistrează armata ucraineană în luptele împotriva forţelor ruse în oraşul Bahmut din estul Ucrainei, a relatat vineri săptămânalul german Der Spiegel, citat de Reuters.
Armata ucraineană suferă pierderi mari în fiecare zi, numărul acestora fiind de ordinul a trei cifre, a comunicat serviciul de informaţii BND unui grup de parlamentari din Bundestag care se ocupă de probleme de securitate, într-o întâlnire secretă săptămâna aceasta, relevă Spiegel, citând informaţiile primite.
Capturarea oraşului Bahmut de către forţele ruse va avea consecinţe semnificative, întrucât aceasta i-ar permite Rusiei să facă progrese suplimentare, avertizează BND, potrivit căruia armata rusă îşi utilizează proprii soldaţi drept carne de tun la Bahmut.
„Pe frontul din Doneţk, voluntarii unităţilor de asalt, cu sprijinul de foc al aviaţiei, forţelor de rachete şi de artilerie ale Districtului militar Sud au eliberat aşezarea Klişciovka”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, citat de EFE, în conferinţa sa de presă zilnică.
Săptămâna trecută, forţele ruse au capturat Soledar, la nord-est de Bahmut, un avans despre care analiştii din domeniul de securitate afirmă că le-ar putea ajuta să pună presiune asupra oraşului Bahmut.
Răspuns rus
Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre situaţia campaniei militare în Ucraina, în timp ce NATO şi ţările din Grupul de contact pentru Ucraina discută despre asistenţa militară pentru Kiev la baza americană Ramstein din Germania, relatează EFE.
„În cadrul reuniunii a avut loc un schimb de opinii cu privire la operaţiunea militară specială. Ministrul apărării Serghei Şoigu i-a informat pe participanţi cu privire la vizita sa la statul major al operaţiunii la începutul săptămânii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a da detalii.
Peskov a precizat că Vladimir Putin i-a informat pe membrii Consiliului de Securitate despre recentele sale convorbiri telefonice cu lideri străini.
De asemenea, „au fost discutate probleme actuale de pe agenda socială şi economică”, a mai spus el.
Anterior reuniunii, Rusia a calificat drept o „provocare” şi o „escaladare periculoasă” reuniunea aliaţilor occidentali ai Kievului în Germania axată pe noile ajutoare militare pentru Ucraina, în timp ce trupele ruse declară că avansează în est şi sud-estul teritoriului ucrainean.
„Considerăm aceasta drept o instigare provocatoare deschisă din partea Occidentului, care ridică miza conflictului, ceea ce va duce inevitabil la creşterea numărului de victime şi la o escaladare periculoasă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Declarații dure
Noile livrări de arme „nu vor schimba nimic în ceea ce priveşte înaintarea Rusiei în realizarea obiectivelor sale”, a avertizat la rândul său purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit lui, „nu trebuie să se exagereze importanţa noului ajutor militar în ceea ce priveşte capacitatea sa de a face diferenţa” pe câmpul de luptă pentru că, dimpotrivă, a opinat el, „va crea şi mai multe probleme Ucrainei” din cauza „întreţinerii şi a reparaţiilor” de care vor avea nevoie aceste arme.
Kremlinul a mai declarat că tancurile furnizate de ţările occidentale Ucrainei nu vor schimba cursul conflictului şi că Occidentul o să regrete că „a întreţinut iluzia” că Ucraina ar putea câştiga pe câmpul de luptă.
„Am spus în mod repetat că astfel de livrări nu vor schimba fundamental nimic, dar vor adăuga noi probleme pentru Ucraina şi poporul ucrainean”, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a vorbit despre sarcinile legate de „întreţinerea” şi „reparaţia” echipamentelor deteriorate.
„Nu trebuie exagerată importanţa livrării unor astfel de arme şi nici capacitatea lor de a schimba ceva (…). Nu vor schimba nimic în ceea ce priveşte progresul părţii ruse către îndeplinirea obiectivelor sale”, a adăugat el. El a acuzat de asemenea ţările occidentale că „întreţin iluzia” unei posibile victorii militare a Kievului.
Moscova nu crede în arme
Întrebat dacă furnizarea de arme tot mai avansate către Ucraina însemna că acest conflict escaladează, el a răspuns: „Aveţi perfectă dreptate, într-adevăr se dezvoltă într-o spirală ascendentă. Vedem o creştere indirectă şi uneori directă a implicării ţărilor NATO în acest conflict (…), auzim declaraţii, vedem că primează din ce în ce mai mult dorinţa de a se implica”.
„Vedem un devotament în a întreţine dramatic iluzia că Ucraina poate reuşi pe câmpul de luptă. Aceasta este o amăgire dramatică din partea comunităţii occidentale ce va fi o cauză de a regreta, suntem siguri de asta”, a subliniat el.
Peskov a mai spus că modalitatea de a preveni escaladarea ulterioară este să se ţină seama de preocupările strategice pe care Rusia le-a exprimat spre sfârşitul anului 2021, cu câteva săptămâni înainte de a-şi trimite forţele armate în Ucraina.
Rusia susţine că a trebuit să acţioneze pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă în estul Ucrainei de persecuţie şi pentru a preveni ca Occidentul agresiv să se folosească de Ucraina pentru a ameninţa Rusia. Kievul şi ţările occidentale spun că acestea sunt pretexte fără temei pentru o acaparare de teritorii în stil imperial, aminteşte Reuters.
Printre altele, Peskov a apreciat că relaţiile dintre Moscova şi Washington au atins acum „cel mai scăzut nivel istoric”, la jumătatea mandatului preşedintelui american Joe Biden, adăugând că el nu vede nicio „speranţă de ameliorare în viitorul apropiat”.
Deja afectate, relaţiile dintre SUA şi Rusia au devenit şi mai tensionate în ultimul an de când Rusia şi-a trimis forţele armate în Ucraina şi ţările occidentale au răspuns cu un baraj de sancţiuni economice şi prin aprovizionarea Ucrainei cu arme.
