Liderul rus Vladimir Putin va stabili obiectivele forțelor militare federale pentru anul 2023 în marja unei reuniuni a 15.000 de responsabili militari ruși, a anunțat Kremlinul într-un comunicat, citat de politicaexterna.ro.
Sobor militar
„Vladimir Putin va avea o reuniune extinsă cu Ministerul rus al Apărării (…) Vor fi rezumate activităţile forţelor armate ruse în 2022 şi vor fi definite sarcinile pentru anul viitor”, a precizat Kremlinul într-un comunicat.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, va participa la această reuniune „pentru a raporta progresul operaţiunii militare speciale” în Ucraina şi al livrărilor de armamente către forţele armate, a adăugat Kremlinul.
Aproximativ 15.000 de responsabili ai armatei ruse vor lua parte la acest eveniment prin videoconferinţă, conform sursei citate.
Această întâlnire va avea loc în contextul în care Putin a renunţat în acest an să organizeze tradiţionala sa conferinţă de presă de final de an, care a avut loc anual începând din 2001.
Situație dificilă
Rusia, care a lansat în februarie o vastă ofensivă împotriva vecinului său ucrainean, s-a confruntat în ultimele luni cu regrese militare majore, care au determinat-o să se retragă din regiunea Harkov în nord-estul Ucrainei şi din oraşul Herson în sud.
Vladimir Putin a recunoscut că situaţia este „extrem de dificilă” în cele patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei a căror anexare a fost revendicată de Moscova fără a le controla pe deplin.
Anul 2022 a fost de asemenea marcat de mobilizarea a 300.000 de rezervişti ruşi în armată, un proces care a fost deseori marcat de abuzuri şi de erori recunoscute până la Kremlin şi care a determinat zeci de mii de bărbaţi să se exileze în străinătate.
În paralel, Rusia a optat din octombrie 2022 pentru bombardamente masive contra infrastructurilor ucrainene, ce cauzează cu regularitate întreruperi în alimentarea cu energie şi apă.
Ofensivă sub semnul întrebării
Liderii ruşi sunt divizaţi în ce priveşte declanşarea unei mari ofensive de iarnă în Ucraina, a afirmat marţi un înalt responsabil din comunitatea de informații americană american, sub acoperirea anonimatului.
‘Cred că suntem în prezenţa unor puncte de vedere divergente’, a spus responsabilul american, vorbind despre deliberările în curs în interiorul guvernului rus. ‘În mod clar, sunt unii care, cred, îndeamnă la continuarea ofensivei în Ucraina. Sunt alţii care au întrebări reale în ce priveşte capacitatea Rusiei de a o face’, a adăugat el.
Statele Unite ‘îşi vor ajusta şi adapta rapid’ obiectivele dacă va fi decisă o astfel de ofensivă, a afirmat responsabilul american. ‘Ceea ce facem noi, ceea ce vom continua să facem este să ne asigurăm că ucrainenii au mijloacele de a se apăra eficace în faţa agresiunii ruse’, a adăugat el.
În ce-i priveşte pe ucraineni, aceştia nu arată niciun semn că vor ‘să încetinească şi cred că ruşii trebuie să ţină cont de aceasta în calculele lor’, a mai spus responsabilul citat.
Reduta Belarus
Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia „nu are niciun interes” să absoarbă Belarus, cel mai apropiat aliat al său, foarte dependent de Moscova pentru aprovizionarea cu gaze şi petrol.
„Rusia nu are niciun interes să absoarbă pe nimeni. Pur şi simplu nu are sens”, a declarat Putin în cursul unei conferinţe de presă cu omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko, la finalul întrevederii lor la Minsk.
Liderul de la Kremlin a insistat asupra legăturilor strânse dintre cele două ţări, „cei mai apropiaţi aliaţi şi parteneri strategici” care rezistă „eficient” sancţiunilor occidentale.
În timpul acestor discuţii considerate de Putin „substanţiale”, Moscova şi Minskul au convenit să-şi consolideze cooperarea în „toate domeniile”, în special în sectorul apărării. Acestea sunt „măsuri comune pentru asigurarea securităţii” celor două ţări, „livrări reciproce de arme”, precum şi fabricarea în comun de armament, a precizat Putin.
Frăția nucleară
Moscova va continua să antreneze soldaţi belaruşi pentru a pilota avioane belaruse proiectate de sovietici, capabile să transporte bombe nucleare, potrivit aceleiaşi surse.
„Am testat aceste avioane în Rusia şi le pregătim acum”, a spus la rândul său Lukaşenko, subliniind totodată că „aceasta nu este o ameninţare pentru nimeni”. „Rusia se poate descurca fără noi, dar noi nu ne putem lipsi de ea”, a argumentat el în continuare.
„Suntem capabili să ne protejăm independenţa pe cont propriu, fără Rusia? Nu!”, a adăugat preşedintele belarus. „Şi dacă cineva crede că ar putea să ne despartă astăzi, să ne dezbine, nu va reuşi”, a mai spus Aleksandr Lukaşenko.
Aliat al Rusiei, Belarus a servit drept bază pentru trupele ruse pentru ofensiva lor împotriva Ucrainei de la sfârşitul lui februarie, dar armata belarusă nu a luat parte până în prezent la luptele de pe teritoriul ucrainean.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus şi Rusia au anunţat crearea unei forţe militare comune, în scopuri pur „defensive”, potrivit Minskului.
Sfat cu generalii
Liderul rus Vladimir Putin a avut, săptămâna trecută, o întrevedere cu comandanții implicați în conducerea operațiunilor militare rusești din Ucraina, într-un loc nespecificat din motive de securitate.
Putin s-a întâlnit cu ministrul apărării, Serghei Șoigu, și cu șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, și a purtat „discuții separate cu comandanți” din diferite ramuri ale apărării, se mai arată în comunicat.
Într-o înregistrare video difuzată de Kremlin, Putin este văzut prezidând întâlnirea cu aproximativ o duzină de persoane la o masă circulară, flancat de Șoigu și Gherasimov. Totodată, el a fost filmat în fruntea unei alte mese de conferință la acest sediu, invitându-și comandanți militari să vină cu sugestii.
„Îi vom asculta pe comandanții din fiecare direcție operațională și aș dori să aud propunerile dumneavoastră privind acțiunile noastre imediate și pe termen mediu”, a spus Putin.
Generalul forțelor aeriene Serghei Surovikin, comandantul general al forțelor ruse care luptă în Ucraina, a fost, de asemenea, prezent, el apărând în fotografii publicate pe site-ul Kremlinului.
