România nu va demara curând procesul de recunoaștere a independenței Republicii Kosovo, relatează surse oficiale de la București, citate de politicaexterna.ro. Preşedintele român Klaus Iohannis va participa, marţi, la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care se va desfăşura la Tirana, în Republica Albania.
Supărare la Belgrad
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat că este puțin probabil să participe la acest summit. „Nimeni din Serbia nu va fi la Tirana pe 6 decembrie”, a subliniat anterior seară Aleksandar Vucic la canalul privat de televiziune pro-guvernamental Pink.
Preşedintele sârb a reacţionat la o decizie a premierului kosovar Albin Kurti de a numi în guvernul de la Pristina un ministru sârb care nu are sprijinul Belgradului pentru a-i înlocui pe cei care au părăsit, la începutul lui noiembrie, instituţiile kosovare şi în absenţa unei reacţii a UE la această decizie.
Ceea ce l-a făcut pe Aleksandar Vucic să spună că Bruxellesul a dat dovadă astfel de o poziţie „fundamental anti-sârbă”.
Media de la Belgrad a anunțat că forțele armate sârbe vor desfășura un amplu exercițiu militar la poligonul de antrenament din Nikinci astăzi, unde vor fi prezenți președintele Republicii Serbia și conducerea armatei sârbe. Potrivit informațiilor Novosti, vor fi expuse cele mai moderne echipamente militare, inclusiv sisteme de drone și sisteme antiaeriene.
Fosta provincie sârbă Kosovo, în majoritate populată de albanezi, şi-a proclamat independenţa în 2008, recunoscută de Statele Unite şi de majoritatea ţărilor din UE, dar nu de Belgrad.
Spania, Slovacia, Cipru, România și Grecia sunt cele cinci state membre ale UE care nu recunosc independența regiunii majoritar albaneze.
Figurație diplomatică
Conform comunicatului Administraţiei Prezidenţiale de la București, Summitul de la Tirana este primul eveniment de acest gen organizat într-o capitală din regiune, fapt care reconfirmă angajamentul european în raport cu statele din Balcanii de Vest.
„Reuniunea la nivel înalt va constitui o nouă ocazie pentru reiterarea angajamentelor reciproce dintre Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest în privinţa procesului de integrare europeană, precum şi a avansării cooperării politice şi sectoriale, inclusiv în contextul gestionării consecinţelor războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La Summit vor participa şi reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale”, arată Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis va prezenta poziţia României de susţinere a avansării procesului de extindere a Uniunii Europene, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor.
Declarația de la Tirana
Conform Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va reitera disponibilitatea de continuare a sprijinului ţării noastre pentru eforturile şi acţiunile concrete de integrare a ţărilor din regiune în Uniunea Europeană. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis va accentua aspectele legate de necesitatea consolidării rezilienţei partenerilor, precum şi de sprijinul european în sectoare precum cel energetic, al transformării digitale, al securităţii cibernetice şi al gestionării migraţiei.
Cu prilejul Summitului va fi adoptată Declaraţia de la Tirana, care reflectă sprijinul Uniunii şi al statelor membre faţă de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, dar şi o serie de preocupări, inclusiv cele privind necesitatea alinierii partenerilor din regiune la politica externă a UE.
Contre pe axa Priștina-București
Reamintim că autoritățile de la Priștina au refuzat permanent implicarea României în rezolvarea diferendului dintre Kosovo și Serbia. „UE este și rămâne mediatorul dialogului de normalizare a relațiilor dintre Kosovo și Serbia. Suntem recunoscători și nu cerem un înlocuitor al rolului decisiv al UE ca mediator în acest proces”, declarau oficiali kosovari în 2018.
„Pentru a căpăta credibilitate, România ar trebui să recunoască independența Kosovo. Kosovo salută ajutorul fiecărui stat democratic în privința ajungerii la un acord final pentru normalizarea relațiilor între Kosovo și Serbia. România nu este o excepție în cazul în care intențiile sale sunt credibile”, a completat sursa citată.
România nu are o imagine foarte bună în Kosovo, având în vedere sângeroasele evenimente din februarie 2007, când în urma unor manifestații violente, în care au fost atacat contingentul de jandarmi român, s-au înregistrat zeci de răniţi, dar şi doi morţi, din partea protestatarilor albanezi. Jandarmii români au fost acuzații de crime de o parte a liderilor albanezi.
Actualul premier kosovar, Albin Kurti, lider al principalului partid parlamentar de la Priștina, Vetëvendosje (Mişcarea de Auto-Determinare), a fost unul din principalii acuzatori ai jandarmilor români, obținând un important capital politic și de imagine. În media de la Priștina apar periodic articole care acuza guvernul român că muşamalizează uciderea a doi manifestanţi albanezi de către jandarmii români, în 2007.
În timpul manifestaţiilor din februarie 2007, s-au înregistrat zeci de răniţi, dar şi doi morţi, din partea protestatarilor albanezi. De asemenea, doi jandarmi români au fost răniţi, după ce au fost atacaţi cu pietre. 72 de persoane au fost uşor rănite în timpul manifestaţiei, dintre care 25 au avut nevoie de îngrijiri medicale, scria în februarie 2007 presa internaţională.
Probleme juridice
Misiunea ONU de la Kosovo şi-a exprimat atunci public regretul că România a refuzat cererea ONU ca 11 jandarmi să rămână în capitala provinciei până la finalizarea unei anchete privind incidentele petrecute la Priştina.
Recent, un militar român de 43 de ani, aflat în misiune în Kosovo, a murit după ce i s-a făcut rău, cauza decesului fiind o embolie pulmonară acută. România are un continget de 50 de soldați în Kosovo, iar Republica Moldova un contingent de 41 de soldați.
Vetëvendosje (Mişcarea de Auto-Determinare) susține unificarea Republicii Kosovo cu Albania, demers condamnat de majoritatea comunității internaționale, inclusiv de statele UE și SUA, alt aliat strategic al Kosovo.
Războiul spionilor
Guvernul sârb l-a numit recent pe Aleksandar Vulin, un apropiat pro-rus al preşedintelui Aleksandar Vucic, în funcţia de şef al Serviciului de informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS).
Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al apărării şi de interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei.
El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia „nu va face parte din isteria antirusească”.
Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident.
Lumea sârbească
Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vucic, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei „lumi sârbeşti” cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de „lume rusă”.
Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz.
În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.
Bomba Bosnia
Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei, a declarat săptămâna trecută, la Bucureşti, şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani, în marja reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO.
„Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei”, a declarat el, potrivit mass-media.
„Trebuie să protejăm toate ţările din Balcanii de Vest şi apropiate de Ucraina, deoarece este important în acest moment să lucrăm împreună. Unitatea este importantă şi este un mesaj puternic pentru Rusia”, a spus Tajani, în contextul în care la reuniunea de la Bucureşti au fost invitaţi să participe şi miniştrii de externe din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai NATO.
Bosnia-Herţegovina trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii ’90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului, ca parte a eforturilor lor de lungă durată de secesiune, încurajaţi de un sprijin cel puţin tacit din partea Rusiei.
Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, prezentă la reuniunea de la Bucureşti, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea miercuri în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.
„Avem împuterniciţi ai Rusiei în guvernul nostru, iar diviziunea din ţara noastră este profundă”, a spus ea înaintea discuţiilor din ultima zi a reuniunii
