„Pentru România, aderarea la NATO a Suediei și Finlandei este, în primul rând, o reușită, mai ales că diplomația românească a jucat un rol esențial în determinarea Turciei să nu opună prin veto aderării, dar și o reiterare a angajamentelor de securitate comună” a precizat în exclusivitate pentru politicaexterna.ro domnul Cătălin-Gabriel Done, cercetător, Vicepreședinte al Experts for Security and Global Affairs (ESGA), expert în Securitate, Cooperarea și Politică Nordică.
Aprobare românească
Guvernul României a aprobat un proiect de lege pentru ratificarea Protocoalelor de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei. Protocoalele au fost semnate la Bruxelles pe 5 iulie.
„Prin ratificarea acestor protocoale, România îşi exprimă consimţământul pentru ca Finlanda şi Suedia să devină a 31-a, respectiv, a 32-a ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice. Integrarea acestor state, ancorate ferm în valorile comunităţii euroatlantice şi cu o capacitate considerabilă de a consolida securitatea Alianţei, va fi un câştig strategic valoros pentru Alianţă”, potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, citată de Agerpres.
Protocoalele vor intra în vigoare după îndeplinirea de către toate statele membre NATO a procedurilor legale interne necesare în acest sens. Măsura vine la scurt timp după ce SUA și Germania au demarat proceduri similare.
Moment istoric
„După cum știți, aderarea Finlandei și Suediei la NATO reprezintă un moment istoric pentru întreaga Europă, deoarece aranjamentele de securitate Nord-Atlantice vor beneficia de experiența și forța militară și diplomatică a celor două state, dar și pentru că familia NATO nu putea fi pe deplin închegată fără cele două state scandinave.
Mai mult decât atât, angajamentul mai mult decât formal al Scandinaviei de a contribui la întărirea capacităților de apărare europeană capătă o dimensiune amplă, precisă, cu scopul clar de a împiedica Federația Rusă să destabilizeze mediul de securitate european.
Am spus-o de foarte mule ori în ultimii ani, chiar în cercetările întreprinse, că statele scandinave nu sunt doar poarta Europei către lumea întreagă din punct de vedere economic, al inovației, politic, cultural, etc, ci și o stavilă în cala expansionismului rusesc; forța militară și diplomatică a Scandinaviei a reușit, într-o mare măsură, să tempereze cadența agresivității Kremlinului, mai ales în ceea ce privește revendicările teritoriale nefondate ale Rusiei în regiunea arctică” a mai punctat domnul Done.
Punți nordice
„Este notoriu faptul că Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca și Islanda au construit punți de între Europa și Rusia, formatele multilaterale de cooperare asigurând un echilibru de forțe, un canal de negociere între lumea occidentală și Federația Rusă.
Pentru mine, aderarea Suediei și Finlandei la NATO nu reprezintă o surpriză, ci o formă de normalitate în ansamblul geostrategic european. Nu trebuie să uităm faptul că vorbim de două dintre cele mai performante state din punct de vedere al capacităților de apărare, asta și pentru că, în mod tradițional, Stockholmul și Helsinkiul au reușit să-și păstreze neutralitatea și să asigure un echilibru în vremuri tulburi. Deși unii susținători ai realismului în politica externă se opun vehement deciziei istorice de la Madrid, cred că NATO și UE vor deveni mai puternice prin consolidarea flancului Nordic al Alianței” a menționat vicepreședintele ESGA.
România, obiective strategice
„România, prin integrarea întregii regiuni scandinave în sistemele de cooperare aliată ale NATO, își atinge obiectivele strategice de securitate, așa cum au fost ele enunțate în Strategia Națională de Apărare, în cadrul multilateral al textelor finale ale summit-urilor NATO de la Varșovia (2016), Watford (2019), Bruxelles și Madrid (2022), precum și în cadrul formatului de cooperare București 9. În primul rând, vorbim despre întărirea flancului Estic și de sporirea prezenței militare aliate în regiunea Mării Baltice și a Mării Negre, iar experiența statelor scandinave în ceea ce privește cooperarea militară este un câștig extrem de valoros. Apoi, în mod sigur, relațiile extrem de cordiale dintre România, Finlanda și Suedia vor determina, în viitorul apropiat, încheierea de noi acorduri, și îmi exprim speranța că acestea vor cuprinde inclusiv o abordare cuprinzătoare a achiziției de armament și a schimburilor de tehnologie militară.
Sunt absolut sigur că odată devenite membre cu drepturi depline în NATO, Suedia și Finlanda vor trata România ca pe un important partener regional (în sensul larg), asigurând o contribuție combinată și rentabilă la eforturile NATO și UE pentru pace și securitate. Astfel, „Viziunea 2025” a NORDEFCO – formatul de cooperare regională scandinavă, va fi extinsă și va îngloba o cooperare mai strânsă în materie de achiziție de armament și tehnologie de apărare, bazată pe principiul schimbului reciproc de planuri naționale de achiziții, în vederea găsirii unor oportunități comune de dezvoltare, achiziție și întreținere legate de materialul de apărare, mai ales că există baza legală (secțiunea 7 a Memorandumului NORDEFCO din 2009)” a adăugat domnul Cătălin-Gabriel Done pentru politicaexterna.ro.
Beneficii pentru România
„În mod clar, NATO, deci inclusiv România, va beneficia de expertiza, experiența și capabilitățile structurii COPA ARMA a NORDEFCO privind achizițiile militare. În plus, acest lucru va impulsiona cooperarea în domeniul apărării la nivel european, dând astfel startul resuscitării Politicii Europene de Securitate Comună. Mai mult, interoperabilitatea forțelor armate europene va intra într-o nouă etapă de dezvoltare.
Așa dar, mă aștept ca de acum înainte, Guvernul României și Președinția să intensifice cadrul de cooperare multilaterală cu statele scandinave, în special în condițiile în care Norvegia este cea care ne va furniza 32 de aparate de luptă de tip F-16. Ținând cont de nevoile urgente de modernizare a capacităților și capabilităților militare maritime și fluviale ale României, Suedia și Finlanda, în mod special, pot deveni parteneri strategici, fără ca interesele comune ale NATO să fie afectate în vreun fel.
Ca promotor al importanței strategice în cooperarea dintre țara noastră și statele scandinave mă simt încrezător că vom reuși să asigurăm un cadru viabil al dialogului româno-scandinav și mă simt deplin satisfăcut de faptul că predicțiile mele cu privire la importanța NATO pentru securitatea și suveranitatea Scandinaviei s-au îndeplinit.
Concluzia finală a summit-ului NATO de la Madrid poate fi una singură: securitatea Europei va rămâne, categoric, apanajul NATO” a concluzionat domnul Cătălin-Gabriel Done, cercetător, Vicepreședinte al Experts for Security and Global Affairs (ESGA), expert în Securitate, Cooperarea și Politică Nordică.