Secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană, va întreprinde o vizită de lucru la Chișinău, împreună cu un Comisar al Uniunii Europene, relatează mass-media de la București, citată de politicaexterna.ro. Vizita înaltului oficial NATO vine pe fondul apropierii anului electoral românesc 2024, fiind așteptată o candidatură a domnului Geoană la alegerile prezidențiale, în contextul în care peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au și calitatea de cetățeni ai statului român, cu drept de vot la alegerile prezidențiale și parlamentare.
Republica Moldova, sub presiune
Conform domnului Geoană, Republica Moldova se află sub o presiune mare și are nevoie de sprijinul Uniunii Europene, dar și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). „Republica Moldova e partener comun al NATO și UE, cred că împreună putem oferi multe lucruri interesante”, a menționat domnul Geoană în cadrul unui interviu pentru presa română.
Înaltul oficial a declarat că UE și NATO ar putea sprijini R. Moldova în demersurile sale de a obține sisteme aeriene de apărare.
„Maia Sandu a făcut apeluri repetate pentru sisteme de apărare. Sunt semnale că aliați NATO și membri UE sunt sensibili la a ajuta Moldova. Perspectiva europeană a ei trebuie să fie sprijinită cu foarte multă intensitate”, a adăugat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.
Situație dificilă
Totodată, domnul Mircea Geoană crede că Rusia nu are în prezent capacitatea militară de a ajunge să facă joncțiunea Odesa-Transnistria.
„E o operațiune militară care azi nu e în capacitatea Rusiei de a o îndeplini. Acum, Republica Moldova are o șansă reală să evadeze din această geografie dificilă, să vină alături de noi către Europa civilizată. Liderii moldoveni au dreptate, ei au Constituție de neutralitate. A fi neutru nu înseamnă să fii pasiv. Lecțiile învățate din acest război, sunt convins că cum se comportă acum Rusia va avea consecințe și în Georgia și în Republica Moldova, evident și în Ucraina”, a conchis secretarul general adjunct al NATO.
NATO trebuie să se pregătească pentru un efort „îndelungat” în contextul conflictului militar din Ucraina, a afirmat anterior Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, cerând acţiuni suplimentare pentru consolidarea apărării.
Mircea Geoană a atras atenţia că „subestimarea Rusiei este periculoasă”, notând că preşedintele Vladimir Putin a mobilizat deja peste 200.000 de militari rezervişti.
„Nu avem niciun indiciu că obiectivele lui Putin s-au schimbat. De aceea, trebuie să ne pregătim pentru acţiuni pe termen lung. Anul 2023 va fi unul dificil. Şi trebuie să susţinem Ucraina cât va fi necesar”, a subliniat domnul Mircea Geoană.
Maia Sandu, miză falsă pentru prezidențialele românești
O parte din mass-media din România și Republica Moldova au publicat diferite ipoteze privind posibila candidatură a președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, la alegerile prezidențiale din România din 2024, intenții dezmințite de apropiați ai doamnei Sandu.
Lansarea numelui doamnei Maia Sandu în lupta pentru prezidențialele românești reprezintă o miză falsă având în vedere angajamentul luat de aceasta față de alegătorii din Republica Moldova. Având în vedere că alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc în decembrie 2024 și cele parlamentare în vara anului 2025 orice participare a doamnei Sandu la prezidențialele românești ar fi percepută ca o trădare de o parte a propriului electorat.
Relația indivizibilă dintre doamna Maia Sandu și partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), face imposibilă o victorie a PAS la parlamentarele moldovenești din 2025 în cazul în care Maia Sandu dă semne că ar abandona viața politică de la Chișinău în favoarea Bucureștiului. Orice demers în acest sens ar duce la prăbușirea rapidă a PAS și a oricăror tip de reforme strategice care ar putea fi implementat până în 2024 pentru a îmbunătăți situația din Republica Moldova.
Geoană și Basarabia
Domnul Mircea Geoană este un bun cunoscător al vieții politice de la Chișinău, atât din actuala calitate de secretar general adjunct al NATO, cât și din înaltele demnități ale statului român, ocupate de acesta.
Mircea Geoană a fost președintele Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, președinte al Senatului României din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, senator, fost Ambasador al României în SUA (1996-2000) și Ministru de Externe în Guvernul Năstase (2000-2004). În timpul acestor mandate, domnul Geoană a avut ocazia să cunoască foarte bine mofturile politicienilor de la Chișinău, dezvoltând relații personale bune cu o parte a acestora. Prin activitatea sa, domnul Geoană a sprijinit instituțional eforturile de apropiere de UE ale puterilor vremelnice de la Chișinău.
Totuși, episodul prezidențialelor românești din 2009 din Republica Moldova arată faptul că cetățenii români din Republica Moldova, activi la alegerile românești, sunt atenți la semnalele primite de la București, fiind destul de bine integrați în spațiul informațional românesc. Domnul Geoană poate avea surprize la urne în lipsa unui sprijin puternic din partea unor partide importante din România.
Imaginea domnului Geoană în Republica Moldova este una pozitivă în general, inclusiv datorită activității sale actuale în cadrul conducerii NATO și al sprijinului declarat pentru apropierea Republicii Moldova de UE și NATO.
Staff-ul electoral al domnului Geoană ar trebui să nu ignore alianța, mai mult ori mai puțin oficială, dintre PAS și USR din România. Unul din principalii lideri parlamentari ai PAS, deputatul Lilian Carp, având și funcția de lider al filialei USR din fosta republică sovietică.
Această diviziune a votanților români din Republica Moldova nu este favorabilă intențiilor politice ale domnului Geoană, dar este o situație care poate fi depășită.
Dincolo de slăbiciunile sale și orice jocuri politice, domnul Geoană a avut mereu sprijinul SUA, fiind un proamerican convins, lucru care îi este de folos, inclusiv prin activitatea din fruntea NATO. Rămâne de văzut cum domnul Geoană va reuși să convingă și statele europene, inclusiv Germania și Franța, să nu susțină un alt candidat/candidată cu șanse la prezidențialele românești din 2024.
