SUA și-a reafirmat „angajamentul puternic şi de neclintit (…) faţă de Ucraina şi apărarea acesteia împotriva agresiunii ruse neprovocate” a declarat adjuncta secretarului de stat, doamna Wendy Sherman, în marja întrevederii cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează mass-media de la Kiev, citată de politicaexterna.ro.
Angajament de neclintit
Înaltul oficial SUA l-a asigurat de „angajamentul de neclintit” al Washingtonului faţă de Ucraina, a declarat Departamentul de Stat american.
Adjuncta secretarului de stat s-a întâlnit cu Zelenski şi alţi oficiali cu rang înalt ucraineni „pentru a reafirma angajamentul puternic şi de neclintit al Statelor Unite faţă de Ucraina şi apărarea acesteia împotriva agresiunii ruse neprovocate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat.
Doamna Wendy Sherman a condus o delegaţie în capitala Ucrainei, unde s-a întâlnit în special cu ministrul apărării, domnul Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre ajutorul care urmează să fie acordat în scopul consolidării dispozitivului de securitate al Ucrainei, economiei şi pentru dezvoltarea unui parteneriat comercial bilateral de durată cu Statele Unite.
Confruntările s-au intensificat în Ucraina în timpul celei de-a unsprezecea luni de război. Sâmbătă, o rachetă a lovit un bloc înalt de locuinţe la Dnipro (est), făcând cel puţin 40 de morţi şi 75 de răniţi.
La sfârşitul lui decembrie, Zelenski a fost primit de preşedintele Joe Biden la Casa Albă, unde a pledat pentru un ajutor militar şi economic de urgenţă de aproximativ 45 de miliarde dolari pentru Ucraina.
Obuziere pentru Ucraina
Slovacia a efectuat livrarea a opt obuziere Zuzana 2 comandate de Ucraina anul trecut, a anunţat luni Ministerul slovac al Apărării, citat de mass-media.
„De astăzi, am predat Ucrainei o baterie completă de sisteme de artilerie de înaltă calitate produse de propria noastră industrie de apărare”, a declarat ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, potrivit site-ul ministerului.
„Suntem convinşi că, cu ajutorul lor, apărătorii ucraineni vor fi capabili să salveze cât mai multe vieţi şi să-şi aducă patriamai aproape de victoria necondiţionată asupra inamicului”, a adăugat el.
Compania de producţie de stat Konstrukta-Defense lucrează deja la o nouă comandă pentru Ucraina, a precizat ministerul. Aceasta ar implica încă 16 obuziere Zuzana 2, care urmează să fie plătite în comun de Germania, Danemarca şi Norvegia.
Kievul speră să primească mai multe promisiuni din partea ţărilor occidentale privind furnizarea de echipamente militare grele în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Ucraina, care se va reuni la baza aeriană americană Ramstein din Germania.
Minunea Patriot
Soldaţi ucraineni au sosit la o baza militară americană din Oklahoma (zona de centru-sud a Statelor Unite) pentru a se antrena în utilizarea sistemului de apărare antiaeriană Patriot, pe care Washingtonul îl va furniza Kievului. „Soldaţi ai armatei ucrainene au sosit aici” la baza militară Fort Still „pentru a începe antrenamentul de apărare antiaeriană”, a declarat pentru Fox News Curtis King, comandantul şcolii de artilerie de la baza militară.
„Acest antrenament se va concentra pe operarea şi întreţinerea sistemului antiaerian Patriot”, a adăugat el.
Trimiterea de către Statele Unite a celui mai sofisticat sistem antiaerian al său în Ucraina este fără precedent de la începutul războiului. Kiev-ul a cerut de mult acest sistem pentru a face faţă atacurilor aeriene din Rusia.
La antrenament care începe în Oklahoma urmează să participe „între 90 şi 100 de soldaţi ucraineni”, a indicat Ministerul american al Apărării pe 10 ianuarie.
„Odată aflat pe teren, Patriot… va contribui la apărarea aeriană ucraineană şi va oferi poporului ucrainean un mijloc suplimentar de apărare împotriva actualelor atacuri aeriene ruseşti”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder.
Critici ruse
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a denunţat, într-o discuţie la telefon cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, livrările în creştere de arme occidentale către Ucraina, într-un context în care Marea Britanie se pregăteşte să livreze tancuri Kievului.
În cursul acestei convorbiri telefonice, Vladimir Putin a criticat „linia distructivă adoptată de regimul de la Kiev ce mizează pe intensificarea ostilităţilor cu sprijinul sponsorilor occidentali, care îşi cresc livrările de arme şi de material militar”, indică Kremlinul într-un comunicat.
Preşedinţia rusă avertizase mai devreme că tancurile Challenger 2 pe care Londra intenţionează să le trimită în săptămânile următoare Kievului „vor arde” în Ucraina, la fel ca restul armelor occidentale livrate acesteia.
În discuţia cu Erdogan, liderul de la Kremlin a criticat „ipocrizia” Ucrainei, care a „respins propunerea de încetare a focului de Crăciunul ortodox pe stil vechi” la începutul acestei luni, conform aceluiaşi comunicat.
De asemenea, cei doi lideri au abordat problema schimbului de prizonieri între Moscova şi Kiev, ‘în principal de răniţi’, a detaliat Kremlinul.
„A continuat schimbul de opinii cu privire la situaţia din Ucraina. La iniţiativa părţii turce şi având în vedere contactele recente de la Ankara, ombudsmanii din Rusia şi Ucraina vor aborda schimbul de prizonieri, în special de răniţi”, se precizează în acelaşi comunicat.
Războiul prizonierilor
Ombudsmanul rus, Tatiana Moskalkova, s-a întâlnit săptămâna trecută la Ankara cu omologul său ucrainean, Dmitro Lubineţ, după care a asigurat că ambele părţi au obţinut „rezultate concrete” în ceea ce priveşte căutarea persoanelor dispărute, cum ar fi restituirea reciprocă către familii a minorilor” şi a pledat pentru continuarea acestor contacte.
Ultimul schimb între Moscova şi Kiev a avut loc pe 8 ianuarie, când ambele părţi au schimbat câte 100 de soldaţi.
Ucraina a acuzat sâmbătă Rusia de anularea unui nou schimb programat pentru aceeaşi zi, fără a oferi detalii despre numărul de militari vizat de acest schimb.
Potrivit Kremlinului, în cursul convorbirii telefonice, Putin şi Erdogan au discutat şi despre crearea unui centru de distribuire a gazelor în Turcia, precum şi despre normalizarea relaţiilor turco-siriene şi punerea în aplicare a acordurilor pentru exportul de cereale ucrainene şi de îngrăşăminte ruseşti.
La rândul său, preşedintele Erdogan „a retierat că Turcia este pregătită să faciliteze şi să servească drept intermediar pentru stabilirea unei păci de lungă durată între Rusia şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Ankara.
De la începutul conflictului în Ucraina, Putin a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Erdogan, care încearcă să menţină relaţii bune atât cu Moscova, cât şi cu Kievul.
Alături de ONU, Turcia a mediat un acord care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene care au fost blocate în porturile de la Marea Neagră din cauza ostilităţilor.
Război de uzură
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se pregăteşte pentru un război de uzură pe termen lung după ce şi-a dat seama că nu va putea prelua rapid controlul asupra Ucrainei, relatează luni publicaţia Ukrainska Pravda, citând Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR).
„Faptul că Rusia se pregăteşte de un război de lungă durată înseamnă că inamicul înţelege că planul său de a cuceri rapid Ucraina este imposibil de pus în aplicare. În consecinţă, în prezent, Putin ia în considerare opţiunea unui război de uzură pe termen lung”, a declarat un purtător de cuvânt al GUR, Andrii Iusov.
Nu a existat „un război de uzură pe termen lung” în planurile iniţiale ale preşedintelui rus, spune el, însă în ultimele luni, potrivit acestuia, s-a văzut că Kremlinul a pus pe „picior de război” economia ţării, încercând să-i forţeze pe ruşi să se obişnuiască cu ideea că războiul va fi de lungă durată.
Obiectivul Ucrainei este opus, a afirmat purtătorul de cuvânt al GUR, potrivit căruia Kievul speră ca 2023 să fie un an al victoriei şi al unei schimbări fundamentale a situaţiei. „Nici Ucraina şi nici întreaga lume civilizată nu au nevoie de un război de lungă durată”, a mai spus el.
Încă de la începutul invaziei pe scară largă, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, declarase că Rusia se pregătea pentru un război de lungă durată împotriva Ucrainei, acumulând resurse şi construind fortificaţii defensive în teritoriile ocupate.