Antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea pilota avioane de vânătoare F-16, de fabricaţie americană, nu face din Alianţa Nord-Atlantică parte la conflict, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internațională. NATO îşi intensifică sprijinul pentru partenerii aflaţi în pericol din cauza agresiunii ruseşti, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un discurs susţinut în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară la Luxemburg.
Dreptul Ucrainei la apărare
‘Ucraina are dreptul să se apere. Noi ajutăm Ucraina să pună în aplicare acest drept’, le-a declarat el jurnaliştilor. ‘Aceasta nu face ca NATO şi aliaţii din NATO să fie parte a conflictului’, a insistat Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a apreciat că anunţul făcut anterior de mai multe ţări privind disponibilitatea lor de a antrena piloţi ucraineni pe F-16 arată dorinţa de a sprijini Ucraina în faţa unei invazii ruse pe termen lung, notează EFE. ‘Aceasta demonstrează disponibilitatea noastră de a sprijini Ucraina şi de a ne pregăti pe termen lung’, a afirmat Stoltenberg la sosirea la o reuniune a miniştrilor apărării din Uniunea Europeană, la care participă în calitate de invitat.
Politicianul norvegian a subliniat importanţa ‘cooperării strânse’ dintre UE şi NATO în contextul războiului din Ucraina, remarcând că ‘doar în ultimele luni’ a fost posibil să-i fie livrate Kievului tancuri şi rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune care ‘fac diferenţa pe câmpul de luptă’.
Efort comun
Stoltenberg a salutat faptul că unele ţări occidentale vor începe să antreneze piloţi ucraineni pentru a opera avioane de luptă F-16, întrucât aceasta ‘ne oferă oportunitatea, posibilitatea de a lua decizii şi cu privire la livrări (de F-16 către Ucraina) mai târziu’, după ce mai multe state membre NATO şi-au anunţat intenţia de a pregăti piloţi ucraineni pentru a putea opera F-16, între care SUA, Marea Britanie, Polonia etc.
Pe lângă livrările de arme, secretarul general al NATO a precizat că, pentru a continua susţinerea Ucrainei, statele aliate trebuie, de asemenea, să crească producţia de arme şi muniţii, o problemă despre care a spus că va face parte din viitoarele discuţii ale miniştrilor apărării.
‘Trebuie să evităm crearea de noi bariere între aliaţii NATO, trebuie să consolidăm baza industrială transatlantică pentru a ne asigura că ne putem reface propriile stocuri, pentru a ne garanta propria disuasiune şi apărare, dar şi pentru a continua să sprijinim Ucraina’, a afirmat Stoltenberg.
Pregătirea industriei de apărare
Înaltul oficial NATO a menționat că a invitat reprezentanţi ai industriei de apărare din ţările aliate la un eveniment care va avea loc în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul NATO, preconizată între 15 şi 16 iunie la Bruxelles. Aceasta va reuni industria de apărare şi miniştrii apărării din ţările aliate.
Stoltenberg a indicat că a invitat la respectiva reuniune şi reprezentanţi ai Ucrainei, precum şi pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi pe comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Obiectivul este de a asigura o ‘cooperare cât mai completă cu industria de apărare’, a subliniat secretarul general al NATO.
Asigurări categorice
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a dat „asigurări categorice” omologului său american Joe Biden că avioanele de luptă F-16 care vor fi furnizate Kievului nu vor ataca teritoriul rusesc, relatează agențiile de presă, citându-l pe liderul de la Casa Albă.
Liderul american, care a susţinut o conferinţă de presă la finalul summitului G7 din Japonia, a dat vineri undă verde ca alte ţări să furnizeze Ucrainei aceste avioane de luptă de fabricaţie americană solicitate de multă vreme de Kiev.
În acelaşi timp, Biden le-a spus jurnaliştilor că avioanele F-16 vor putea fi folosite totuşi „oriunde trupele ruseşti se află în Ucraina”.
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că este încrezător că ţara sa va primi avioanele F-16 necesare pentru a respinge invazia rusă.
Avioanele F-16 sunt asamblate de compania americană Lockheed Martin în SUA, Belgia, Danemarca, Olanda şi Norvegia.
Germania, pe metereze
Cancelarul german Olaf Scholz nu se aşteaptă ca avioane de luptă moderne să fie livrate Ucrainei prea curând, dar a afirmat că planul de a instrui piloţi pe aceste aparate de luptă arată angajamentul Occidentului faţă de Ucraina. Ceea ce este legat de instruirea piloţilor „este, până la urmă, un proiect pe termen mai lung”, a declarat Scholz duminică, pe marginea summitului G7 de la Hiroshima, în Japonia. SUA nu au decis încă „ce va fi la finalul acestei instruiri”.
Acest plan este în primul rând un mesaj către cei care au atacat Ucraina: Rusia nu ar trebui să mizeze pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se va diminua pe măsură ce războiul se prelungeşte, a subliniat cancelarul german. „Mesajul rămâne: Rusia trebuie să-şi retragă trupele”, a afirmat Sholz.
SUA şi-au dat acordul pentru instruirea piloţilor pe avioane de luptă în timpul summitului G7 de la Hiroshima. Planul este susţinut de Marea Britanie, Franţa, Belgia, Danemarca şi Portugalia.
Când şi câte avioane vor fi livrate Ucrainei şi ce ţară va face acest lucru se va decide ulterior.
Până acum, Germania nu şi-a anunţat disponibilitatea de a participa la instruirea piloţilor ucraineni. Scholz a subliniat că Germania deja face mult pentru Ucraina. Germania este, după SUA, principalul susţinător al Ucrainei în termeni de ajutor financiar, umanitar şi militar. Printre altele, Germania a furnizat Ucrainei tancuri şi piese de artilerie.
Geoană: NATO își intensifică
Alianţa Nord-Atlantică îşi intensifică sprijinul pentru partenerii aflaţi în pericol din cauza agresiunii ruseşti, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un discurs susţinut în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară la Luxemburg.
„Sprijinim Georgia, Moldova şi Bosnia şi Herţegovina în domenii precum cel cibernetic, gestionarea crizelor şi comunicaţii sigure. Partenerii noştri din sud se confruntă cu provocări complexe şi mai ample, inclusiv deteriorarea situaţiei de securitate, prezenţa grupurilor teroriste, migraţia nereglementată şi influenţa malignă. Consolidarea capacităţilor de apărare contribuie la consolidarea rezilienţei partenerilor noştri şi, prin urmare, consolidează, de asemenea, securitatea Alianţei”, a declarat Mircea Geoană, citat într-un comunicat de presă difuzat de biroul său.
Potrivit acestuia, este nevoie ca aliaţii să intensifice finanţarea în acest domeniu pentru a realiza proiectele solicitate de partenerii NATO, întrucât există în continuare importante lacune de finanţare, iar ambiţia ar trebui să fie de a le închide până la summitul NATO din 11 – 12 iulie de la Vilnius.
”Una dintre lecţiile învăţate din Ucraina este importanţa acordării de sprijin partenerilor cât mai curând, decât mai târziu”, a mai precizat secretarul general adjunct al NATO.
Peste 50 de state
Secretarul de Stat al SUA, Anthony Blinken, a declarat anterior că SUA, în cooperare cu o întreagă coaliție de țări, este gata să depună toate eforturile pentru a completa golurile de armament ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Într-un interviu pentru PBS NewsHour el a menționat că „dacă există lacune, dacă lipsește ceva, ei ne vor spune și vom depune toate eforturile pentru a le completa”.
Șeful diplomației americane a mai menționat că SUA lucrează cu peste 50 de țări pentru a se adapta nevoilor Ucrainei – în funcție de caracterul luptei, de locul în care se desfășoară, de ceea ce este necesar „pentru a se asigura că dispun de totul de ce au nevoie”. Acesta, potrivit lui Blinken, este un proces în desfășurare: „Lucrăm literalmente în fiecare zi cu ucrainenii, precum și cu coaliția de țări, pentru a ne asigura că au sprijin”.
Comentând despre furnizarea de către Marea Britanie a rachetelor cu rază lungă de acțiune către Forțele Armate ale Ucrainei, Blinken a subliniat: „De aceea avem o coaliție de țări care sprijină Ucraina. Diferite țări vor face lucruri diferite, în funcție de propriile capacități, de propriile tehnologii, de ceea ce este cel mai oportun”.
După cum a subliniat mass-media de la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are nevoie de mai mult timp pentru a lansa mult așteptata contraofensivă împotriva Rusiei, deoarece armata are încă nevoie de ajutorul promis din partea Occidentului.
Anterior, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, preciza că „SUA și NATO nu se vor lăsa atrase în războiul declanșat de Kremlin, ci vor sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar”.
Provocări de securitate
La reuniunea din cadrul Senatului SUA, Lloyd Austin, a susținut cererea președintelui american, Joe Biden, de finanțare militară pentru 2024, Biden solicitând 842 de miliarde de dolari. Suma este mare, dar, potrivit lui Austin, „corespunde provocărilor de securitate”.
„Nu ne vom lăsa atrași în războiul pe care l-a ales Putin, dar vom fi alături de Ucraina atâta timp, cât ea se va apăra și vom continua să consolidăm capacitățile colective de apărare și descurajare ale NATO”, a spus ministrul american al Apărării.
El a reamintit că aliații și partenerii din formatul Ramstein au alocat împreună peste 20 de miliarde de dolari pentru a ajuta securitatea Ucrainei, inclusiv „sute de tancuri, mii de alte vehicule blindate, sisteme vitale de apărare aeriană, sute de sisteme de artilerie și alte active importante”. „Acest sprijin va dura atâta timp, cât este nevoie ca Ucraina să-și recapete libertatea”, a rezumat Austin.
Șeful Pentagonului a mai menționat că SUA își vor extinde complexul militar-industrial pentru a asigura nevoile de securitate ale Ucrainei și pentru a-și susține propria capacitate de luptă.
Critici germane
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a criticat blocarea ajutorului militar suplimentar pentru Ucraina de către Ungaria, marţi, la Bruxelles, la o reuniune a miniştrilor apărării din UE. Pistorius s-a declarat „oarecum dezamăgit sau iritat de comportamentul prietenilor maghiari” pentru blocarea ajutorului.
Acţiunea vine după ce Ucraina a inclus OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, într-o listă a susţinătorilor invaziei Rusiei, stârnind indignare la Budapesta.
Un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta a anunţat luni că Ungaria va respinge noul ajutor militar până când banca OTP nu este scoasă de pe listă.
Budapesta blochează în mod special o creştere a Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond interguvernamental ce despăgubeşte ţările UE care oferă ajutor militar partenerilor blocului.
Agenţia Naţională pentru Prevenirea Corupţiei (NACP) din Ucraina a plasat OTP pe lista sa de sponsori ai războiului la începutul lunii mai, argumentând că prezenţa băncii în Rusia, chiar şi după invazia rusă, arăta clar sprijinul pentru război, precizează mass-media.