Turbulenţele politice din Irak ar putea reprezenta un risc semnificativ pentru pieţele petroliere globale pe termen mediu, conform unor analize publicate de mass-media de peste Ocean. Îngrijorările factorilor politici și analiștilor economici vin în urma protestelor escaladate din Irak, după ce puternicul cleric musulman şiit Muqtada al-Sadr şi-a anunţat demisia din politică.
Război politic în stradă
”În timp ce producţia irakiană este de obicei destul de rezistentă la tulburări, mediul politic actual este extraordinar de toxic şi prezintă un risc considerabil pentru sectorul petrolier”, a declarat Fernando Ferreira, director la Rapidan Energy Group, citat de mass-media americană.
În timp ce riscurile de întrerupere a aprovizionării cu petrol s-au diminuat după ce Sadr a cerut calm, Ferreira a avertizat că lupta pentru putere dintre facţiunile şiite din ţară este departe de a fi rezolvată şi că tulburările civile din Irak vor rămâne un risc recurent pentru pieţele petroliere.
”Preţurile ar putea creşte cu 5-10 dolari în cazul perturbărilor din Irak, posibil mai mult, deoarece lichiditatea scăzută duce la fluctuaţii mai mari decât de obicei”, a proiectat el.
Pe o piaţă globală de petrol deja tensionată de stocurile scăzute de petrol şi de membrii cheie OPEC care nu îşi îndeplinesc angajamentele privind cotele, derapajele producţiei de petrol din Irak ar putea fi semnificative, a declarat Timothy France, analist senior al pieţei petroliere la Refinitiv.
”Chiar şi scăderile parţiale ale producţiei şi exporturilor de petrol irakiene pot avea un impact semnificativ în creştere asupra preţurilor de referinţă ale ţiţeiului din Asia şi Europa”, a spus France.
Potrivit OPEC, cererea globală de petrol este estimată la o medie de 100,8 milioane de barili pe zi în 2022.
Tulburări petroliere
Irakul produce în jur de 4,5 mii de barili de petrol pe zi, iar volumele actuale de export reprezintă aproximativ 3,5% din cererea globală, potrivit datelor Refinitiv.
”Tulburările pe care le-am văzut în ultimele zile s-au concentrat în cea mai mare parte în Bagdad şi sudul Irakului, care exportă între 3,3 mii şi 3,4 mii de barili de petrol pe zi – puţin peste 3% din piaţa globală”, a adăugat France.
Livrările fizice de petrol pe pieţele chineze şi indiene vor fi puternic afectate de o scădere a exporturilor de ţiţei irakiene, a declarat France pentru CNBC, într-un e-mail.
”China şi India sunt importatori de top de ţiţei irakian, primind aproximativ 797.000 baril ipe zi şi 817.000 bpd în august”, a spus France.
Ferreira a adăugat că tulburările tot mai mari ar putea aduce, de asemenea, mai multă prudenţă în procesele decizionale ale OPEC+.
Grupul, ai cărui membri includ OPEC, Rusia şi producători aliaţi Moscovei, se va întâlni pe 5 septembrie, pe fondul războiului din Ucraina.
Avertisment SUA
Preşedintele american Joe Biden le-a cerut liderilor politici irakieni să iniţieze un „dialog naţional” pentru a rezolva criza politică, într-un apel telefonic cu premierul Mustafa al-Kazimi.
Cei doi lideri ” au salutat reinstaurarea securităţii pe străzi şi au cerut tuturor liderilor irakieni să se angajeze într-un dialog naţional pentru a construi o soluţie comună, în cadrul Constituţiei şi a legilor irakiene”, conform unui comunicat al Casei Albe.
Joe Biden a lăudat, de asemenea, răspunsul lui Moustafa al-Kazimi „în momentul creşterii tensiunii şi a violenţei” care, luni şi marţi, au zguduit centrul Bagdadului.
Susţinătorii influentului lider şiit Moqtada Sadr au pătruns în Zona Verde a capitalei irakiene, după ce acesta a anunţat că se va „retrage definitiv” din politică, după care au izbucnit violenţe soldate cu 30 de morţi şi aproape 600 de răniţi.
Factorul Sadr
Calmul s-a reinstaurat marţi, când Moqtada Sadr a ordonat susţinătorilor săi să se retragă, fără o rezolvare a crizei politice profunde prin care trece Irakul după alegerile legislative din octombrie 2021.
Biden, care a susţinut „suveranitatea şi independenţa” Irakului, a salutat miercuri acţiunea forţelor de securitate irakiene şi a transmis condoleanţe familiilor celor ucişi.
În cadrul dialogului cu Mustafa al-Kazimi, preşedintele american şi-a exprimat de asemenea „sprijinul deplin” pentru premier în acţiunea sa de „dezescaladare a tensiunilor din regiune prin diplomaţie şi dialog”.
Aceste ciocniri au fost punctul culminant al crizei pe care o traversează Irakul după alegerile legislative din octombrie 2021, câştigate de Moqtada Sadr.
Liderii facţiunilor politice nu reuşesc să se pună de acord cu privire la numirea unui nou premier. Prin urmare, Irakul nu are nici un nou guvern, nici un nou preşedinte după desfăşurarea scrutinului.
Pentru a ieşi din criză, Moqtada Sadr şi Cadrul de Coordonare sunt de acord asupra unui punct: necesitatea organizării de noi alegeri. Dacă Moqtada Sadr insistă asupra dizolvării înainte a a parlamentului, rivalii săi vor mai întâi numirea unui guvern.
Amenințări politice
Prim-ministrul Mustafa al-Kadhimi a declarat marţi că va „elibera postul” dacă situaţia politică complicată din Irak continuă.
Luni, al-Kadhimi a suspendat sesiunile cabinetului până la noi ordine, după ce protestatarii au pătruns în sediul guvernului.
Preşedintele irakian Barham Saleh a estimat marţi că organizarea de alegeri legislative anticipate va face posibilă ieşirea din criză a ţării, zguduită în ultimele 24 de ore de luptele soldate cu morţi între facţiunile politice rivale, transmite AFP.
„Organizarea de noi alegeri anticipate (…) cu un consens naţional reprezintă o cale de ieşire din această criză copleşitoare”, a spus Saleh într-un discurs televizat. Un astfel de vot ar „garanta stabilitatea politică şi socială şi ar răspunde aspiraţiilor irakienilor”, a adăugat el, fără a propune o dată pentru scrutin.
Înaintea organizării alegerilor legislative, parlamentul trebuie mai întâi dizolvat. Dizolvarea necesită însă un vot cu majoritate absolută din partea deputaţilor, conform Constituţiei. Ea poate fi solicitată de o treime din parlamentari sau de premier cu acordul preşedintelui ţării.
Discursul preşedintelui Barham Saleh a venit la câteva ore după încheierea ciocnirilor soldate cu morţi care au avut loc la Bagdad între susţinătorii liderului şiit Moqtada Sadr, pe de o parte, şi forţele de securitate şi Hachd al-Chaabi, foşti paramilitari integraţi în forţele de ordine, de cealaltă parte.
Un număr de 30 de susţinători ai lui Moqtada Sadr au fost ucişi în aceste lupte, care s-au încheiat după ce liderul religios şi politic le-a ordonat susţinătorilor săi să se retragă din Zona Verde, un perimetru ultrasecurizat din centrul Bagdadului în care se află ambasade şi instituţii guvernamentale.