Fenomenul cunoscut sub numele de Nebel des Krieges (n.r.:ceața războiului) pare să cuprindă o parte a elitei politice și mass-media din România. Dimensiunile crizei din Ucraina și provocările permanente la care este supusă țara noastră nu au dus nici ele la maturizarea clasei politice. Pentru factorii politici de la București, criza din Ucraina este doar una din ultimele arme folosite în înterminabilul război politic intern.
O adevărată pleiadă a unei pseudo-îngijorări geopolitice generale a fost dezlănțuită în mass-media și rețelele sociale de recentele declarații ale ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu. Apropierea anului electoral 2024 înfierbântă mințile multor politicieni români.
De la USR la Administrația Prezidențială au fost auzite declarații de condamnare a realității. Ne place ori nu, orice război se termină prin negocieri. Modul în care se poartă ori se termină aceste negocieri depinde de realitatea din teren și capacitatea părților. În istorie mai sunt cazuri de pierdere a războiului la masa negocierilor.
Standarde duble
Tribalismul specific clasei politice de la București a ieșit în evidență de modul în care au fost ignorate recentele amenințări cu înfometarea Europei aruncate de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan de la tribuna Parlamentului European. ”Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia?” declara vajnicul europarlamentar cu vise prezidențiale.
Sub un impuls naționalistic demn de culoarele Kremlinului, Rareș Bogdan amenință cu înfometarea populația din state precum Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia, inclusiv importantele comunități din diaspora românească.
Este greu de crezut că aderarea spațiul Schengen justifică amenințări la adresa propriilor concetățeni alungați din țară în căutarea unei vieți mai bune de politici economice promovate de partidul tău.
Declarații ipocrite
Distinsul prim-vicepreședinte al PNL a mai declarat recent la Antena 3 că nimeni din România nu știe ce se află în containerele ucrainene care tranzitează Constanța. „Am prezentat o situație în care, în momentul acesta, pe teritoriul României, traversează de la nord și est spre vest, între 400 și 500 de camioane cu grâu, cu cereale, pe zi și nu știe nimeni câte din cele 22-24.000 de containere care se descarcă în Portul Constanța zilnic, crescând din cauza războiului din Ucraina de la 5400 la 22-24.000 numărul de containere descărcate, câte sunt cu cereale și câte…”, a spus Rareș Bogdan.
Afirmațiile sale au fost făcute după ce moderatorul l-a întrebat: „Domnule Bogdan, vreți să blocăm acele trenuri și tir-uri cu cereale?”.
Declarațiile distinsului europarlamentar din România Educată au trecut neobservate în mass-media de la București, în pofida amenințării clare la adresa securității României și a NATO în cazul în care acestea sunt veridice.
Realpolitik american
Criticat pentru că a afirmat că pacea în Ucraina se poate obține doar prin negociere cu Rusia, ministrul Aprăririi Naționale, Vasile Dîncu, este confirmat chiar de Departamentul de Stat al SUA.
„Acesta este un război care trebuie să se termine prin dialog, diplomație. Vom fi acolo să susținem Ucraina când se ivește șansa așezării la masa negocierilor. În cele din urmă va fi o negociere între Ucraina și Rusia” a declarat recent purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Ministrul Dîncu a fost criticat pentru declarațiile făcute la Prima TV. „Războiul va mai continua (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a menționat acesta. Diferența o poate face cititorul
Miză politică
Ministerul Apărării din Guvernul de la București reprezintă o miză politică importantă pentru anul electoral 2024. Invazia militară rusă din Ucraina și statutul României de stat membru NATO oferă titularului acestui minister o expunere publică fără precedent la nivel intern și internațional.
Vasile Dîncu a preluat mandatul de ministru în data de 25 noiembrie 2021, fiind întâmpinat de veșnicele probleme legate de înzestrarea veche, problema pensiilor militare, corupția și încă o mie de probleme generaționale care afectează sistemul militar. Aceste probleme nu trebuie să mire pe nimeni, armata fiind în mare parte oglinda societății românești.
Orice demers de decapitare a Ministerului Apărării într-o situație de criză, fără un motiv serios, nu ar fi decât încă o dovadă a unei proaste pregătiri a clasei politice de la București, rămasă iar repetentă în fața examenelor geopolitice majore.
Laboratoarele partidelor politice de la noi lucrează în ritm alert, stimulate de apropierea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024. Având în vedere că actualul locatar de la Cotroceni nu mai poate candida pentru un nou mandat, postul de ministru al Apărării poate fi o rampă de lansare pentru un posibil urmaș din România Educată.
Statutul de membru al NATO presupune ca armata română să aibă un civil în fruntea sa, statut care presupune anumite drepturi, chiar dacă această stare de lucruri nu convine anumitor laboratoare.
