Fostul prorector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, domnul profesor universitar doctor Cristian Barna, a avut amabilitatea de a răspunde intrebărilor politicaexterna.ro. Domnul Barna este training manager la Intelligence4ALL și profesor asociat la Universitatea Bucureşti și Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca.
PE: Criza din Ucraina a monopolizat viața politică internațională. Cum caracterizați răspunsul României la efectele invaziei ruse din statul vecin?
Raspunsul Romaniei la criza din Ucraina se inscrie in normalitatea relatiilor de buna vecinatate, prin oferirea de sprijin umanitar refugiatilor care au fugit din calea razboiului, unde efortul institutional a fost sprijinit de catre cetateni, a caror implicare a fost complementara cu efortul depus de autoritati. In planul relatiilor internationale raspunsul Romaniei a fost consecvent cu pozitia de stat membru al NATO si UE, adica raspunsul organizatiilor din care tara noastra face parte.
PE: Care sunt lecțiile pe care Bucureștiul trebuie să le tragă din actuala criză în problema securității interne și externe? Ce măsuri ar trebui să implementeze comunitatea de intelligence de la București?
Romania trebuie sa analizeze modul in care institutiile statului au facut fata valului de refugiati (intrarea prin punctele de frontiera, asigurarea conditiilor de cazare, hrana si asistenta medicala pentru refugiati, identificarea acelor persoane care ar putea genera amenintari la adresa ordinii publice (hotii, talharii etc). In cazul comunitatii de intelligence, serviciile de informatii din tara noastra trebuie sa invete din aceasta criza cum sa-si perfectioneze capabilitatile de awareness, cooperare institutionala in plan intern si sincronizare cu partenerii externi.
Vulnerabilitate modernă
PE: Mass-media și rețelele sociale sunt copleșite de fenomenul fake-news. Nimeni nu a găsit antitodul perfect la această problemă. Cât de vulnerabilă este România și ce se poate face pentru a crește reziliența populației și a instituțiilor statului?
Din nefericire, cozile la iodura de potasiu, pasapoarte, combustibili si ulei ne arata ca atat institutiile statului, care nu sunt pregatite sa comunice preventiv si eficient, cat si mass media, in fuga dupa senzational si cetatenii, care nu mai au incredere in autoritati, sunt foarte vulnerabile la fake news. Aceasta vulnerabilitate poate fi atenuata printr-o robusta campanie de comunicare publica a autoritatilor, o responsabilizare a mass media prin consultarea unor experti in securitate nationala si nu a unor pseudo-experti care le stiu pe toate!
PE: Credeți posibilă extinderea conflictului, într-o formă ori alta și pe teritoriul Republicii Moldova? Care ar fi mijloacele prin care România ar putea sprijini Chișinăul? Ar putea lua măsuri suplimentare față de cele convenite de NATO și UE? Este posibilă implicarea militară a țării noastre pentru apărarea Republicii Moldova având în vedere numărul mare de cetățeni români din fosta republică sovietică?
Putin probabila in acest moment extinderea conflictului pe teritoriul Republicii Moldova. In cazul unui astfel de conflict, din punct de vedere al politicii externe sau de aparare, Romania ar trebuie sa-si respecte statutul de stat membru NATO si UE si sa actioneze unitar cu celelalte state membre. In plus, ar putea sa asigure un sprijin suplimentar in alimente, medicamente, energie, precum si printr-un raspuns al societatii si clasei politice foarte viguros si ofensiv dpdv umanitar! Un exemplu in acest sens ar putea fi “inundarea” efectiva a teritoriului Republicii Moldova cu cetateni si politicieni romani prin organizarea de concerte de ajutorare, conferinte de presa etc, la fata locului, la care sa fie invitati reprezentanti din toate statele lumii.
Ucraina – un precedent periculos pentru extinderea viitoare a NATO?
PE: Ucraina a beneficiat de sprijinul politic și nu numai al României în ultimii ani, ca parte a strategiei NATO și UE. Ce ar putea face România pentru a sprijini Ucraina post-conflict?
Romania poate contribui, alaturi de celelalte state membre UE, atat financiar cat si logistic, la refacerea spitalelor, scolilor si locuintelor afectate de bombardamente.
PE: Există o temere că acest război din Ucraina se poate prelungi. Considerați că actuala criză din Ucraina se va acutiza periodic, după bunul plac al Federației Ruse?
Solutionarea crizei depinde, in mod covarsitor, de negocierile bilaterale intre Federatia Rusa si Ucraina, negocieri imposibil de purtat in aceste conditii pentru Ucraina. Sunt optimist totusi ca se va ajunge la un acord, din pacate total nefavorabil Ucrainei! In cazul in care acest scenariu se va indeplini, iar Federatia Rusa obtine recunoasterea Crimeii ca parte a tarii, recunoasterea republicilor independente Donetk si Lugansk si introducerea neutralitatii, in locul aderarii la NATO, in Constitutia Ucrainei, nu cred ca Federatia Rusa va mai avea motive sa atace Ucraina, date fiind si sanctiunile economice ale Occidentului.
PE: NATO a fost acuzate că nu a intervenit mai dur în favoarea Kiev-ului, inclusiv prin impunerea unei zone de interdicție aeriene? Care sunt posibilitățile actuale ale Alianței de implicare în criza din Ucraina?
Scenariile de actiune ale NATO in acest conflict au fost gandite cu mult inainte de izbucnirea conflictului. Din pacate, ce face NATO este maximum posibil, daca nu doreste un conflict direct cu Federatia Rusa in Ucraina (o zona de interdictie aeriana NATO asupra Ucrainei ar presupune o posibila inclestare militara a avioanelor NATO cu cele ale Federatiei Ruse). Evident, acest conflict ar fi castigat de NATO, dar intrebarea care se pune este: cu ce costuri?
PE: Mulți oficiali și unii analiști politici consideră că această criză a arătat unitatea NATO. Ce ar trebui să facă organizația pentru a preveni astfel de crize pe viitor?
Din punct de vedere al ratiunii de a fi a NATO este o situatie imposibila, deoarece orice extindere viitoare se va lovi de modelul Ucraina, unde a existat invitatia de accedere si dorinta Ucrainei de a face acest lucru dar NATO a dat inapoi din cauza Federatiei Ruse. Iar garantii de securitate solide, asa cum se vede si in cazul luarilor de pozitie ale oficialilor NATO cu privire la acest conflict, Alianta poate oferi doar statelor membre.
Tandem periculos
PE: O parte din analiști au atras atenția asupra strânsei colaborări dintre Beijing și Rusia. Care este raportul real de forțe în acest tandem? Poate Rusia acționa fără acordul și sprijinul Chinei?
Intre Federatia Rusa si China exista o relatie stransa raportat la competitori comuni cum sunt SUA si Uniunea Europeana. Adica, dusmanul dusmanului meu este prietenul meu! In acest caz, Federatia Rusa nu a avut nevoie de acordul sau sprijinul Chinei ci doar de garantii de nepozitionare in opozitie cu actiunea sa, ceea ce China a si facut.
PE: Cum poate răspunde NATO axei Beijing-Moscova? Se va extinde Alianța și în zona Asia-Pacific ori SUA va prefera să construiască un alt format de securitate regional, poate similar NATO?
Nu, NATO nu a fost gandit si nici nu se va reforma in acest sens! Zona Asia – Pacific este strict interesul de securitate al SUA, unde SUA deja are dezvoltate parteneriate cu Japonia, Australia, Coreea de Sud, Filipine etc.
Priorități pentru România
PE: Ce reforme ar trebui implementate la nivelul comunității de intelligence din România pentru a răspunde mai bine altor crize?
In cazul comunitatii de intelligence, serviciile de informatii din tara noastra trebuie sa invete din aceasta criza cum sa-si perfectioneze capabilitatile de awareness, cooperare institutionala in plan intern si sincronizare cu partenerii externi.
PE: Care sunt reformele legislative necesare pentru ca serviciile de intelligence de la București să se adapteze noilor realități geopolitice?
Rediscutarea cadrului legislativ in domeniul securitatii nationale si adoptarea unor legi care sa suprinda clar si concis noile amenintari la adresa securitatii nationale, precum si noile intrumente de culegere de informatii, Legea 51 din 1991 privind siguranta nationala a Romaniei fiind demult depasita de evolutia modurilor de manifestare a amenintarilor la adresa securitatii nationale si de avansul tehnologic in domeniul culegerii de informatii!
PE: Vă mulțumim!
Domnul Cristian Barna este autorul mai multor lucrări precum: „Jihad în Europa”, „Sfârşitul terorismului şi noua (dez)ordine mondială”, „Terorismul, ultima soluţie? Mărirea şi decăderea Al-Qaida”, „Globalizarea ameninţărilor asimetrice”, „România între prieteni şi duşmani: decupaje geopolitice şi hărţi imagologice”, precum şi a numeroase articole publicate în reviste sau susţinute la sesiuni de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
