Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că ”în opinia sa, Rusia va invada Ucraina în următoarele câteva zile”, transmit CNN și Fox News.
„Toate indiciile pe care le avem sunt că rușii sunt pregătiți să intre în Ucraina, să atace Ucraina. Avem motive să credem că Rusia e angajată într-o operațiune sub steag fals”, a mai spus președintele SUA.
Avertisment rusesc
Rusia, acuzată de Washington că încearcă să creeze „pretexte” pentru a ataca Ucraina şi care a concentrat peste 100.000 de militari la frontiera ucraineană, a avertizat joi asupra riscului unei „inflamări” a situaţiei în Donbas, exprimându-şi „profunda îngrijorare”.
„Sperăm că oponenţii noştri din capitalele occidentale – de la Washington până la NATO – îşi vor utiliza întreaga lor influenţă pentru a avertiza autorităţile de la Kiev împotriva unei noi escaladări”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, domnul Dmitri Peskov.
Situaţia din Donbas s-ar putea agrava dincolo de atacurile informaţionale şi ar putea să se „inflameze” în realitate în orice moment, a insistat domnul Dmitri Peskov, citat de TASS.
„În fiecare moment există riscul ca domeniul atacurilor informaţionale să fie depăşit cu consecinţe care pot provoca o reizbucnire a războiului în imediata vecinătate a graniţelor noastre”, amai spus acesta.
Domnul Peskov a respins totodată informaţiile privind o invazie planificată a Rusiei în Ucraina, dar a spus că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din regiunea Donbas, aflată sub controlul rebelilor proruşi, conform Reuters.
„În ultimele 24 de ore, Moscova tot aude informaţii despre faptul că Rusia şi-a păstrat un potenţial uriaş de atac la graniţa cu Ucraina, dar este vorba de propriul nostru teritoriu. Dar nimeni, nici un singur reprezentant occidental nu vorbeşte despre potenţialul uriaş de atac al forţelor armate ucrainene pe linia de demarcaţie” în Donbas, a declarat Peskov, citat de TASS.
„Împreună cu acţiunile provocatoare, care s-au intensificat numai în ultima zi sau în ultimele zile, aceasta este o situaţie foarte, foarte periculoasă”, a spus el.
Acuzații reciproce
Armata ucraineană şi separatiştii proruşi s-au acuzat reciproc joi de bombardamente şi escaladarea situaţiei în estul Ucrainei, scena unui conflict armat din 2014, în plină criză între Moscova şi Occident.
Într-un comunicat publicat pe Facebook, armata ucraineană i-a acuzat pe combatanţii separatişti că au ţintit cu un „cinism deosebit” localitatea Staniţa Luganska, atingând o grădiniţă.
Atacul a afectat infrastructura şi „jumătate din localitate a rămas fără electricitate”, precizează comunicatul. Fotografii publicate arată o gaură de obuz în peretele clădirii şi cărămizi împrăştiate într-o cameră printre jucăriile copiilor.
Armata ucraineană a adăugat mai târziu că „trei angajaţi ai grădiniţei au fost răniţi” şi a contabilizat „la ora locală 11:00 (09:00 GMT) 29 de încălcări ale încetării focului” în întreaga zonă de conflict, în urma cărora un soldat ucrainean a fost rănit.
De asemenea, agenţiile de presă ucrainene informează, citând armata, că un obuz de artilerie a căzut în curtea unui liceu în regiunea Lugansk.
În momentul bombardamentului, în liceu se aflau 30 de elevi şi 14 membri ai personalului didactic. De la ora 11:10, opt elevi şi doi membri ai personalului s-au refugiat în subsolul liceului, restul copiilor fiind luaţi acasă de părinţi.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe Twitter că l-a informat pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, despre „bombardamentele provocatoare de astăzi, în special în Staniţa Luganska”.
La rândul lor, reprezentanţii regiunii separatiste Lugansk, citaţi de agenţia de presă rusă Interfax, au anunţat că „situaţia pe linia frontului s-a degradat în cursul ultimelor 24 de ore”.
Şeful miliţiilor din această regiune, Ian Leşcenko, a acuzat armata ucraineană că ar „încerca să împingă conflictul spre o escaladare”.
Condiții a la russe
Rusia este dispusă să discute cu SUA asupra propunerii ca cele două ţări să efectueze reciproc inspecţii în baze de rachete, se arată în răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova, care în decembrie a transmis SUA şi NATO un set de cereri privind arhitectura de securitate europeană.
MAE rus a transmis joi disponibilitatea Moscovei de a discuta cu Washington despre inspecţii la unele dintre facilităţile militare din partea europeană a Rusiei, în schimbul inspectării de către Rusia a scuturilor americane antirachetă din Polonia şi România, potrivit agenției RIA, citată de Reuters și preluată de Agerpres.
Moscova a insistat însă asupra cererii sale privind retragerea tuturor forţelor americane din Europa Centrală şi de Est.
De asemenea, Rusia a comunicat SUA că precondiţiile sale pentru o dezescaladare a crizei ucrainene includ sistarea livrărilor de arme către Ucraina, recuperarea tuturor armelor deja livrate acestei ţări de către Occident şi respectarea de către Kiev a dispoziţiilor acordurilor de pace de la Minsk.
În caz de respingere a cererilor Rusiei privind securitatea europeană, aceasta a ameninţat în răspunsul transmis Washingtonului că va reacţiona, ”în special prin implementarea unor măsuri cu caracter militar şi tehnic”.
Cerințe dure
Moscova a asigurat totuşi Washingtonul în răspunsul transmis că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, deşi are masate la graniţa acesteia importante forţe militare.
Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO în luna decembrie o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.
Expulzări și stocuri de sânge
Rusia a expulzat un diplomat american, domnul Bartle Gorman, care este adjunctul ambasadorului SUA la Moscova, a anunţat joi ambasada, potrivit agenţiei RIA, citată de Agerpres. Washingtonul urmează să reacţioneze faţă de această măsură.
Nu a fost deocamdată comunicată justificarea Moscovei pentru expulzarea diplomatului american.
Pe de altă parte, ambasadorului SUA la Moscova, domnul John Sullivan, i-a fost remis tot joi răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova, care în decembrie a transmis SUA şi NATO un set de cereri privind arhitectura de securitate europeană.
Statele Unite au observat că Rusia îşi constituie rezerve de sânge, îşi deplasează gradual trupele tot mai aproape de graniţa ucraineană şi suplimentează numărul avioanelor de luptă în acea zonă, a declarat joi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care a negat din nou că până în prezent ar fi început retragerea parţială a trupelor ruse de acolo anunţată de Moscova.
”Îi vedem transferând acolo mai multe avioane de luptă şi auxiliare. În vedem sporindu-şi pregătirea în Marea Neagră. Îi vedem chiar stocând rezerve de sânge”, a spus şeful Pentagonului la sediul NATO din Bruxelles.
”Eu însumi am fost soldat nu cu mult timp în urmă. Ştiu sigur că nu faci astfel de lucruri fără niciun motiv. Şi cu siguranţă nu le faci dacă te pregăteşti să împachetezi şi să pleci acasă”, a argumentat el.
Lloyd Austin a descris drept ”îngrijorătoare” ultimele incidente armate din estul separatist prorus al Ucrainei, unde o şcoală a fost atacată cu obuze, armata ucraineană şi separatiştii acuzându-se reciproc că sunt în spatele atacului.
Războiul datelor
De asemenea, unele mass-media occidentale relataseră, invocând evaluări ale CIA-ului, că Rusia ar putea ataca Ucraina miercurea care a trecut.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dezminţit joi o nouă relatare, a publicaţiei Politico, conform căreia invazia va avea loc după 20 februarie. ”Se pare că o altă ştire falsă a fost inventată. Sper că măcar voi şi cu mine nu vom crede asemenea minciuni”, a declarat Peskov, adresându-se presei, potrivit agenţiei TASS.
Cât despre retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa ucraineană, anunţată de Moscova, dar care potrivit NATO nu a început, Peskov a spus că această retragere se va face, dar ea va lua timp.