Armata azeră pregătește o ofensivă limitată împotriva Armeniei, pe fondul tergiversării semnării unui tratat de pace, relatează surse diplomatice azere, citate de politicaexterna.ro. Partea azeră dorește să oblige Erevanul să accepte noua realitate geopolitică, inclusiv deschiderea coridorului Zangezur, care ar trebui să conecteze Azerbaidjanul cu exclava Nahicivan.
Preşedintele rus Vladimir Putin, a cărui ţară a desfăşurat o forţă de ”menţinere a păcii” în Karabah, este așteptat în capitala Armeniei, Erevanu, pe 22 noiembrie, relatează surse diplomatice armene, citate de politicaexterna.ro. Se așteaptă ca acțiunea azeră să aibă loc la câteva zile după această vizită strategică.
Temporizare armeană
Este puțin probabil ca delimitarea frontierei armeano-azere să fie finalizată înainte de semnarea unui tratat de pace sau înainte de a intra în vigoare, a declarat premierul armean Nikol Pashinyan, în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri guvernamentale în parlament, citat de politicaexterna.ro.
„Speram ca atunci când va fi semnat tratatul de pace sau când ar fi intrat în vigoare, delimitarea frontierei va fi finalizată. Acum sunt semne că acest lucru nu este atât de realist”, a spus el.
Potrivit premierului armean, Erevanul propune ca ambele părți să-și retragă trupele în spatele graniței administrative care a despărțit Armenia sovietică de Azerbaidjanul sovietic în 1990 și, de asemenea, să instituie un mecanism de monitorizare, să stabilească statutul trupelor de frontieră, să stabilească modul și criteriile de delimitare a frontierei și apoi, în condiții pașnice, să se treacă la delimitarea frontierei care poate dura ani de zile.
Joc de glezne diplomatic
Anterior, Pashinyan a spus că dorește să semneze un tratat de pace cu Azerbaidjan până la sfârșitul acestui an și speră că delimitarea frontierei va fi finalizată înainte de semnarea acestuia.
Pashinyan a mai spus că Azerbaidjanul trebuie să-și retragă trupele de pe teritoriul Armeniei unde se aflau înainte de 12 mai 2021.
„Comunitatea internațională ne susține poziția și sperăm că și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă va face acest lucru”, a spus Pashinyan, referindu-se la structura militară colectivă condusă de Federația Rusă și care cuprinde o parte din aliații săi, precum Belarus, Kazahstan și Armenia.
Coridorul Zangezur, obiectiv strategic
Președintele azer, Ilham Aliyev, a declarat anterior că coridorul Zangezur, situat între regiunea autonomă Nakhcivan și regiunile de vest ale Azerbaidjanului, va transforma întreaga regiune într-un important nod de transport și comerț.
„După ce au restabilit justiția istorică, după ce au asigurat integritatea teritorială a țării noastre, locuitorii Azerbaidjanului se întorc deja pe pământurile lor natale, în Karabakh, pentru totdeauna”, a adăugat el.
Aliyev a mai spus că prioritatea țării sale este restaurarea teritoriilor eliberate de ocupație și transformarea Karabakhului și a Zangezurului de Est într-un „colț dezvoltat al țării”.
Remarcile lui Aliyev au venit pe fondul criticilor tot mai dure ale Azerbaidjanului față de ezitările armene în problema deschiderii coridorului Zangezur.
„Armenia ar trebui să pună capăt scuzelor false pentru a se sustrage angajamentelor sale de a lega coridorul Zangezur și drumurile/căile ferate, conform declarației tripartite semnate în noiembrie 2020”, a spus Ministerul de Externe azer într-un comunicat.
Pentru coridor, Azerbaidjan s-a concentrat pe conexiunile planificate, inclusiv pe autostrăzi și pe o cale ferată de 43 de kilometri (26,7 mile).
Axa turcică
Ankara sprijină eforturile azere de deschidere a acestui coridor coridor strategic, fiind interesată de consolidarea relațiilor cu statele turcice din Asia Centrală și Caucaz. Legăturile turco-azere reprezintă „o națiune, două state”, nu este doar un slogan, ci o realitate, a declarat anterior președintele Parlamentului Turciei.
El a subliniat că relațiile dintre Turcia și Azerbaidjan sunt importante și pentru republicile turcice din Asia Centrală. Înaltul oficial turc a mai menționat că investițiile și activitățile economice din Bazinul Caspic sunt importante pentru Turcia.
Deschiderea coridorului Zangezur este importantă pentru Turcia, întrucât va lega țara de Azerbaidjan și de republicile turcice din Asia Centrală pe cale terestră.
Turcia se așteaptă ca volumul comerțului cu statul azer depășească suma de 15 miliarde de dolari până în 2023.
Război diplomatic
Rezoluția recentă a camerei superioare a parlamentului francez ignoră încă o dată ocuparea de aproape 30 de ani a teritoriilor Azerbaidjanului de către Armenia, masacrele civililor, jefuirea orașelor și satelor și politica de curățare etnică, promovată de Armenia pe ţinuturile istorice ale Azerbaidjanului, consideră MAE azer.
„Rezoluția adoptată de Senatul Franței la 15 noiembrie 2022 „Impunerea sancțiunilor împotriva Azerbaidjanului și retragerea imediată a acestuia de pe teritoriul Armeniei, cerința de a respecta acordul de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și promovarea tuturor inițiativelor care vizează stabilirea unei păci durabile între cele două țări”, care este complet departe de adevăr, reflectă declarații false și calomnioase și este deschis provocatoare, servește la subminarea procesului de normalizare a relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia”, se arată în comunicatul azer.
În plus, declarația Ministerului de Externe din Azerbaidjan subliniază că „rezoluția adoptată de Senat și care nu are forță legală demonstrează în mod clar poziția politică părtinitoare și unilaterală a Franței ca țară care și-a declarat intenția de a contribui la procesul de pacificare… Afirmațiile inventate menționate în rezoluție arată că autorii acesteia nu cunosc faptele istorice și situația actuală din regiune.”
Declarații dure
„În ceea ce privește ideile absurde despre așa-numita formațiune Karabahul de Munte, reamintim încă o dată senatorilor că regiunea Karabah, care este teritoriul recunoscut internațional al Azerbaidjanului, este parte integrantă a Azerbaidjanului, drepturile și securitatea populației armene, care locuiește în această regiune fiind niște afaceri interne ale Azerbaidjanului și vor fi realizate în conformitate cu Constituția Republicii Azerbaidjan. Prin încurajarea forțelor revanșiste din Armenia, această rezoluție a Senatului nu servește păcii, stabilității și progresului în regiune și este departe de „promovarea păcii durabile” menționată în titlul rezoluției, a indicat Ministerul de Externe azer în comunicatul emis.
Zonă demilitarizată
Autoritățile armene, care au salutat demersul francez, au propus de mai multe ori crearea unei zone demilitarizate de-a lungul graniţei sale cu Azerbaidjan şi în jurul regiunii Nagorno-Karabah.
Propunerea Armeniei vine în contextul intensificării negocierilor dintre Baku şi Erevan în ultimele săptămâni în vederea găsirii unei soluţii pentru disputa asupra regiunii contestate, care durează de trei decenii.
Cele două ţări au purtat două războaie, iar ultimul, desfăşurat în 2020, s-a soldat cu peste 6.500 de morţi. De atunci au avut loc în mod regulat ciocniri, cum ar fi cele din luna septembrie, când 286 de luptători au fost ucişi.”Am pus pe masă o iniţiativă de a înfiinţa o zonă demilitarizată în jurul regiunii Nagorno-Karabah”, a declarat anterior premierul armean Nikol Pashinian în timpul unei şedinţe de Guvern.
”De asemenea, propunem (…) să creăm o zonă demilitarizată de trei kilometri de-a lungul frontierei armeano-azerbaidjane”, a adăugat el.
Putin împăciuitorul
Armenia şi Azerbaidjan au convenit să „nu folosească forţa” pentru a soluţiona conflictul din jurul enclavei Nagorno-Karabakh, după un summit care a reunit cei doi lideri ai lor şi preşedintele rus Vladimir Putin.
Baku şi Erevan „au convenit să nu folosească forţa”, precum şi să „rezolve toate disputele numai pe baza recunoaşterii suveranităţii reciproce şi a integrării teritoriale”, se arată în declaraţia comună adoptată la sfârşitul acestui summit tripartit.
Acest summit a fost organizat la Soci, în sud-vestul Rusiei, la o lună după ciocnirile la frontieră soldate cu 286 de morţi. Acesta este cel mai mare număr de după războiul din 2020 pentru controlul asupra Nagorno-Karabah, o regiune disputată între aceste două foste republici sovietice încă din anii 1990.
Într-o declaraţie comună adoptată la sfârşitul summit-ului, Baku şi Erevan s-au angajat „să nu recurgă la forţă”, precum şi „să rezolve toate disputele numai pe baza recunoaşterii suveranităţii reciproce şi a integrării teritoriale”. Ei au subliniat, de asemenea, „importanţa pregătirilor active pentru încheierea unui acord de pace între Azerbaidjan şi Armenia pentru a asigura o pace durabilă şi pe termen lung în regiune”.
„În opinia noastră comună, a fost o întâlnire foarte utilă care a creat o atmosferă foarte bună pentru posibile viitoare acorduri”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, după summitul cu omologul său azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian.
„La rândul ei, Rusia va face totul pentru a găsi o soluţionare definitivă şi cuprinzătoare” a conflictului din Nagorno-Karabah, a dat asigurări el, adăugând: „Este în interesul tuturor să normalizeze relaţiile”.
Atac la Macron
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că omologul său francez Emmanuel Macron nu a înţeles conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui francez, care a acuzat Moscova că urmăreşte destabilizarea Caucazului. El a subliniat că remarcile lui Macron sunt ”incorecte” şi ”inacceptabile”, relatează mass-media regională, citată de politicaexterna.ro.
”Cred că există o lipsă de înţelegere a cursului conflictului în aceste declaraţii şi, vizibil, în informaţii ale Franţei despre poziţia părţilor”, a declarat anterior Vladimir Putin. El a adăugat că remarcile lui Emmanuel Macron sunt ”incorecte” şi ”inacceptabile” şi a anunţat că va discuta despre acest subiect cu preşedintele francez ”dacă are ocazia”.
Emmanuel Macron a declarat anterior, într-un interviu la postul francez France 2, că ”Rusia s-a amestecat în acest conflict, ea a făcut, evident, jocul Azerbaidjanului, cu o complicitate turcă şi a revenit aciolo pentru a slăbi Armenia”.
”Aceasta este o manevră de destabilizare a Rusiei care caută, în Caucaz, să creeze dezordinea pentru a ne slăbi şi împărţi pe toţi”, a acuzat Macron.
Însă în ultimele două luni, Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite au luat iniţiativa unor discuţii în vederea negocierii unui tratat de pace, în contextul în care Rusia s-a împotmolit în războiul său în Ucraina.
