Ministrul algerian de Externe, Ahmed Attaf, a plecat în turneu în Nigeria, Benin şi Ghana, pentru a ajuta la găsirea unei soluţii la actuala criză din Niger, relatează mass-media de la Alger. Statul arab, împarte aproape 1000 km de frontieră cu Nigerul, se opune ferm oricărei intervenţii militare în statul african.
Demers strategic
Ministrul Ahmed Attaf, „mandatat de preşedintele Abdelmadjid Tebboune, începe vizite de lucru în Nigeria, Benin şi Ghana”, a anunţat ministerul pe contul său de pe X (fost-Twitter). Ministrul algerian va avea „consultări asupra crizei din Niger şi a mijloacelor de a face faţă acesteia”, cu omologii săi din aceste ţări „care fac parte din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest” (ECOWAS sau CEDEAO)”, a precizat ministerul. Obiectivul este de a contribui la „o soluţie politică care să evite ca această ţară şi întreaga regiune să recadă într-o eventuală escaladare a situaţiei”.
Diplomaţia algeriană are un lung trecut de medieri sau tentative de reglementare în numeroase conflicte internaţionale.
Preşedintele Tebboune a declarat pe 6 august că el va refuza „în mod categoric orice intervenţie militară” externă în Niger, intervenţie care reprezintă, potrivit lui, „o ameninţare directă pentru Algeria”. „Nu va exista nicio soluţie fără noi. Suntem primii vizaţi”, a adăugat el, în timpul unui interviu retransmis de televiziune naţională algeriană.
„În ce situaţie se află astăzi ţările care au cunoscut o intervenţie militară?”, a întrebat şeful statului algerian, înainte de a adăuga: „priviţi unde se află Libia, Siria”.
Situație tensionată
Cea mai mare naţiune din Africa, Algeria se învecinează cu două ţări aflate într-o criză profundă – Mali şi Libia – şi refuză deschiderea unui al treilea front la frontierele sale.
Consiliul pentru Pace şi Securitate (CPS) al Uniunii Africane (UA) a decis să „suspende participarea Nigerului la toate activităţile UA şi a organismelor şi instituţiilor sale, până la restabilirea efectivă a ordinii constituţionale în ţară”, potrivit unui comunicat publicat marţi.
După înlăturarea de la putere de către militari, pe 26 iulie, a preşedintelui nigerian Mohamed Bazoum, ales în 2021, ECOWAS a anunţat pe 10 august că intenţionează să desfăşoare o forţă vest-africană „pentru a restabili ordinea constituţională în Niger”.
„Două ţări (Mali şi Burkina Faso) sunt gata să intre în luptă (alături de Niger)”, a subliniat Tebboune, atenţionând că, în caz de operaţiune militară, „întreg Sahelul va lua foc”. În Mali şi Burkina Faso, confruntate cu violenţa jihadistă la fel ca Nigerul, militarii pucişti au avertizat că ei vor fi solidari cu vecinul lor.
Noul lider al Nigerului, generalul Abdourahmane Tiani, a dat asigurări sâmbătă că o intervenţie militară „nu va fi o plimbare de recreere după cum cred unii”.
Conflict cu Franța
Algeria a respins cererea Franţei, fosta putere colonială din ambele state, de a folosi spaţiul aerian algerian, pentru o operaţiune militară în Niger, a transmis luni seara postul de radio de stat de la Alger, citat de Reuters.
Statul nord-african se opune oricărei intervenții militare străine în Niger, chiar dacă se declară împotriva loviturii de stat. Conform postului de radio citat, guvernul algerian este în favoarea diplomaţiei ca mijloc de restabilire a democraţiei după puciul de la Niamey.
Încă dinainte ca armata să preia puterea în Niger, pe teritoriul ţării erau staţionaţi circa 1500 de militari francezi. Nu este clar la ce operaţiune militară s-a referit Algeria, însă Franţa nu a anunţat nicio intervenţie în forţă. Franța a dezmințit aceste acuzații.
Algeria este împotriva intervenției în Niger Comunitatea Economică a Statelor din Vestul Africii (ECOWAS) a comunicat săptămâna trecută că a stabilit deja data unei eventuale intervenţii armate în Niger, în caz că eforturile diplomatice pentru readucerea la putere a preşedintelui Mohamed Bazoum nu au succes. Algeria s-a pronunţat de mai multe ori împotriva oricărei operaţiuni militare în Sahel. Potrivit unei surse guvernamentale a agenţiei Reuters, motivul este teama de consecinţe cum ar fi creşterea numărului de migranţi care ar încerca să intre pe teritoriul algerian. „Suntem împotriva loviturii de stat, însă suntem împotriva unei acţiuni militare care ar înrăutăţi situaţia în Niger şi în împrejurimi, în Sahel”, a afirmat oficialul respectiv, sub rezerva anonimatului.
Răspuns regional
Uniunea Africană (UA) a anunţat recent că suspendă Nigerul din instituţiile sale în urma lociturii de stat în această ţară şi afişează o poziţie rezervată faţă de o eventuală intervenţie militară vest-africană, anunţă într-un comunicat Consiliul Păcii şi Securităţii (CPS).
Consiliul ”ia notă de decizia CEDEAO”, o organizaţie regională vest-africană, ”de a desfăşura o forţă” în Niger şi cere Comisiei UA ”să realizeze o evaluare a implicaţiilor economice, sociale şi în domeniul securităţii” ale unei asemenea desfăşurări.
Consiliul face acest anunţ în contextul unor disensiuni puternice în cadrul UA pe tema unei intervenţii militare în Niger.
CEDEAO respinge drept ”inacceptabil” anunţul unei perioade de tranziţie de ”trei ani” al noului om puternic al Nigerului, generalul Abdourahamane Tiani, care l-a răsturnat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum la 26 iulie.
”O perioadă de tranziţie de trei ani este inacceptabilă”, a declarat omisarul însărcinat cu securitatea şi politica în cadrul Comunităţii Economice a Sttelor din Africa de vest (CEDEAO), Abdel-Fatau Musah, într-un interviu acordat postului Al Jazeera.
O ieşire din criză este departe de fi vizibilă, deoarece CEDEAO cere repunerea în funcţie a lui Mohamed Bazoum şi eliberarea imediată a acestuia.
Organizaţia vest-africană, care a impus sancţiuni economice dure Nigerului de la 30 iulie, ameninţă să folosească forţa, în cazul în care nu obţine câştig de cauză, fără să precizeze însă calendarul şi detaliile unei asemenea operaţiuni.
Nigerul a devenit a patra ţară din Africa de Vest în care a avut loc o lovitură de stat din 2020, după Burkina Faso, Guineea şi Mali.
După răsturnarea de la putere a regimului preşedintelui Mohamed Bazoum, comunitatea internaţională se teme de o instabilitate a regiunii Sahel, care se confruntă cu insurecţii ale unor grupări jihadiste cu legături cu Al-Qaida şi Statul Islamic (SI).