SUA şi Filipine au demarat cele mai importante exerciţii militare comune din ultimii peste 30 de ani, desfăşurate anual în această ţară din Asia de Sud-Est, la doar câteva ore după ce Beijingul a anunţat că „a finalizat cu succes” exerciţiile militare din jurul Taiwanului, organizate ca răspuns la întâlnirea dintre preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen şi șeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, Kevin McCarthy.
Răspuns geopolitic
Manevrele intervin într-un moment în care cei doi vechi aliaţi încearcă să contracareze influenţa crescândă a Chinei în regiune. Circa 18.000 de soldaţi vor lua parte la exerciţii, care în acest an se desfăşoară în perioada 11-28 aprilie şi vor include pentru prima dată tiruri cu muniţie reală în Marea Chinei de Sud, pe care Beijingul o revendică aproape în totalitate.
Unul dintre exerciţii prevede aterizarea de elicoptere militare pe o insulă filipineză în largul extremităţii de nord a insulei principale Luzon, la circa 300 de km de Taiwan.
Lansarea manevrelor anuale Balikatan, cuvânt ce semnifică „umăr la umăr” în filipineză, survine după o operaţiune militară de trei zile încheiată luni de Beijing, care a simulat lovituri ţintite şi o încercuire a insulei autonome şi democrate Taiwan, pe care China o consideră parte a teritoriului său.
Pentru prima dată, aceste exerciţii anuale au loc sub mandatul preşedintelui filipinez Ferdinand Marcos Jr, care caută să îmbunătăţească relaţiile cu Washingtonul, deteriorate de predecesorul său Rodrigo Duterte.
„Prin acest exerciţiu, forţele filipineze şi americane îşi vor întări interoperabilitatea, ne vom creşte competenţele şi ne vor completa capacităţile graţie colaborării, ceea ce ne va permite să fim pregătiţi să facem faţă împreună provocărilor lumii”, au declarat oficiali americani,
Miniştrii filipinezi ai apărării şi afacerilor externe urmează să aibă întrevederi cu omologii lor americani la Washington.
Alianță regională
Circa 12.200 de soldaţi americani, 5.400 de soldaţi filipinezi şi puţin peste 100 de soldaţi australieni au fost mobilizaţi pentru a participa la exerciţii, de două ori mai mulţi ca anul trecut. Exerciţiile vor dura două săptămâni.
Americanii vor utiliza în cadrul acestor exerciţii inclusiv rachetele lor Patriot, considerate unul dintre cele mai bune sisteme de apărare aeriană din lume.
Exerciţiile vor permite ameliorarea „tacticilor, tehnicilor şi procedurilor” ce visează o serie largă de operaţiuni militare, a declarat colonelul Medel Aguilar, purtătorul de cuvânt al armatei filipineze.
La începutul lui aprilie, filipinezii au pus la dispoziţia SUA patru noi baze militare, dintre care o bază navală nu departe de Taiwan, atrăgând furia Beijingului.
Răspuns chinez
China a anunţat că „a finalizat cu succes” exerciţiile militare din jurul Taiwanului care au început sâmbătă ca răspuns la întâlnirea de miercurea trecută din California dintre preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, Kevin McCarthy.
Teatrul de Operaţii de Est al Armatei Chineze a informat pe contul său de pe reţeaua de socializare Wechat că „şi-a testat cu scrupulozitate, în condiţii reale de luptă, forţele” armate, care au realizat „diverse sarcini de pregătire de luptă”.
„Trupele sunt gata de luptă în orice moment”, a declarat un purtător de cuvânt al armatei chineze, Shi Yi, care a adăugat că forţele armate sunt pregătite să „zdrobească cu hotărâre orice formă de separatism şi încercări de amestec străin”.
Manevrele, programate să se încheie pe 10 aprilie, s-au concentrat luni pe simularea unei „blocade maritime” a insulei, a informat Ministerul Apărării chinez pe site-ul său.
Numeroase distrugătoare şi fregate au efectuat misiuni de patrulare şi simulări de luptă şi au repetat atacuri asupra navelor ostile care se retrag, a informat postul de stat CCTV.
Navele militare chineze au operat în nord-vestul, sud-vestul şi estul Taiwanului, a menţionat postul de televiziune citat.
Beijingul consideră Taiwanul o provincie separatistă de când naţionaliştii Kuomintang s-au retras aici în 1949, după ce au pierdut războiul civil în faţa armatei comuniste. Beijingul vizează această reunificare, cu forţa dacă va fi necesar.
Taiwan, amenințări geopolitice
Pacea în strâmtoarea Taiwan şi independenţa insulei sunt incompatibile, a avertizat guvernul chinez, în a treia zi de exerciţii militare în această zonă,
„Independenţa Taiwanului şi pace şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan se exclud reciproc”, a declarat Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, într-o conferinţă de presă. „Dacă vrem să protejăm pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan, trebuie să ne opunem ferm oricărei forme de separatism pentru independenţa Taiwanului”, a adăugat acesta.
China, care organizează începând de sâmbătă trei zile de manevre militare în jurul insulei Taiwan, a mobilizat un larg evantai de material militar, cu obiectivul de a intimida acest teritoriu pe care îl revendică.
Sâmbătă, preşedinta Tsai Ing-wen a denunţat „expansionismul autoritar” al Chinei şi a dat asigurări că Taiwanul „va continua să conlucreze cu SUA şi cu alte ţări (…) pentru a apăra valorile libertăţii şi democraţiei”.
Filipine, cetate americană
Liderul filipinez, Ferdinand Marcos Jr. (n.r.-fiul dictatorului Ferdinand Marcos), a dat asigurări că cele patru noi baze militare la care Statele Unite vor avea acces în arhipelagul asiatic nu vor fi folosite pentru ”a ataca” China, a informat presa locală, citată de mass-media internațională.
„Dacă nimeni nu ne atacă, nu au de ce să-şi facă griji pentru că nu îi vom ataca. Singurul lucru pe care îl facem este să continuăm să ne consolidăm teritoriul şi apărarea teritoriului nostru”, a spus Marcos Jr., referindu-se la China, potrivit postului de televiziune ABS-CBN.
Declaraţiile lui Marcos Jr. se produc pe fondul îngrijorării manifestate de Beijing cu privire la amplasarea uneia dintre aceste baze în nordul extrem al insulei Luzon, la doar 400 de kilometri de Taiwan, în timp ce o altă bază de pe insula Balabac, lângă Palawan, se află în vecinătatea apelor şi insulelor disputate de Beijing şi Manila.
Marcos Jr. a insistat ca Filipine să acorde SUA un acces mai mare la bazele sale militare pentru a facilita ajutorul în timpul dezastrelor naturale cu care arhipelagul se confruntă în fiecare an.
„Oferim singurului nostru partener cu tratat (de apărare), Statele Unite ale Americii, ocazia de a ne ajuta în cazul unui dezastru”, a spus preşedintele.
Explicaţiile lui Marcos Jr. coincid cu cele date de Pentagon, care printre „provocările comune” cu care se confruntă SUA şi Filipinelor, s-a referit în mod expres doar la „dezastre naturale şi umanitare”.
Pact extins
Filipine şi SUA au extins Pactul de cooperare consolidată în domeniul apărării (EDCA) pe 2 februarie, în baza căruia SUA vor putea ocupa temporar patru noi baze militare în Filipine, pe lângă alte cinci baze la care Washingtonul are acces în arhipelagul asiatic încă din 2014.
Prezenţa militară americană consolidată în Filipine vine într-un moment de escaladare a tensiunilor, pe măsură ce China îşi sporeşte expansiunea în apele Mării Chinei de Sud, unde se află într-o dispută teritorială cu Manila cu privire la suveranitatea mai multor insule şi pe măsură ce preocupările cresc în legătură cu suveranitatea Taiwanului.
Reuters aminteşte că, săptămâna trecută, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că întărirea capacităţii militare a SUA în Filipine va produce şi mai multe tensiuni în regiune.
”Reacţia Chinei nu este surprinzătoare. Filipinele nu vor permite ca bazele să fie folosite în nicio acţiune ofensivă”, a insistat Marcos Jr.
Laser chinez
Statele Unite au apreciat anterior drept ”provocatoare” şi ”periculoasă” folosirea de către China a unui ”laser” împotriva unei nave a pazei de coastă filipineze la începutul lui februarie, într-un moment în care relaţiile dintre Washington şi Beijing sunt tensionate.
„Statele Unite sunt alături de aliaţii lor filipinezi după rapoartele potrivit cărora o navă a pazei de coastă chineze a îndreptat un laser împotriva unui echipaj al unei nave a pazei de coastă filipineze pe 6 februarie în Marea Chinei de Sud”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, într-un comunicat.
Comportamentul Chinei a fost „provocator” şi „periculos”, „provocând orbirea temporară a echipajului”, a adăugat el, la câteva ore după ce Filipine a făcut public incidentul.
Această operaţiune chineză „ameninţă direct pacea şi stabilitatea şi aduce atingere libertăţii de navigaţie în Marea Chinei de Sud”, a mai subliniat purtătorul de cuvânt.
Războiul pentru resurse
Incidentul a survenit la circa 20 de kilometri de atolul Second Thomas, în arhipelagul Spratleys, unde staţionează soldaţi filipinezi. „China nu are niciun drept maritim legitim” asupra acestui atol, a menţionat Ned Price.
Acesta este cel mai recent incident maritim între Beijing şi Manila, aflate în conflict cu privire la această mare, spaţiu strategic cu bogate resurse energetice şi halieutice.
Beijingul revendică aproape toată această mare, însă Filipine, precum şi Vietnam, Malaysia şi Brunei au de asemenea pretenţii. China a ignorat o decizie a unui tribunal internaţional, potrivit căreia revendicările sale sunt lipsite de temei legal.
Washingtonul şi Manila, care sunt semnatare ale unui tratat de apărare reciprocă, au convenit la începutul lui februarie să efectueze din nou patrule comune în Marea Chinei de Sud.
Cei doi aliaţi au dezvăluit în special un acord care le permite soldaţilor americani să acceadă la patru baze suplimentare în Filipine, pentru a contracara puterea militară în creştere a Beijingului în regiune.
Pe de altă parte, aceste declaraţii intervin într-un moment în care relaţiile dintre China şi Statele Unite cunosc o spirală a tensiunilor în jurul acuzaţiilor reciproce de spionaj, după distrugerea, pe 4 februarie, a unui balon chinez care a survolat locuri sensibile din Statele Unite.