Liderul chinez Xi Jinping a afirmat că va lua serios în considerare o vizită în Coreea de Sud, ca parte a eforturilor de a sprijini pacea şi securitatea în Peninsula Coreeană, potrivit agenţiei Yonhap, citată de mass-media regională. Decizia președintelui chinez de a nu participa la G20 a coincis cu lansarea de către Beijing a unei noi hărți „oficiale” a Chinei, care a nemulțumit India și alte state asiatice.
Diplomație asiatică
Separat, televiziunea CCTV (China Central Television) a relatat că Xi i-a declarat sâmbătă prim-ministrului coreean Han Duck-soo că Beijingul este dispus că promoveze un parteneriat strategic între cele două ţări.
Xi, care nu a mai vizitat Coreea de Sud din 2014, a discutat cu Han în oraşul Hangzhou, din estul Chinei, înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Asiatice.
Angajamentul faţă de cooperare intervine înaintea discuţiilor trilaterale programate la Seul pe 26 septembrie, între oficiali de rang înalt din China, Japonia şi Coreea de Sud, menite să deschidă calea spre primul summit între liderii celor trei state după patru ani.
Potrivit Yonhap, Xi i-a spus lui Han că ar saluta un astfel de summit la un moment oportun şi va lua serios în considerare o vizită în Coreea de Sud.
Totodată, China şi Timorul de Est şi-au ridicat relaţiile la nivel de parteneriat strategic global, ceea ce i-ar putea asigura Beijingului mai multă influenţă în regiune, consideră Reuters.
Acordul pentru dezvoltarea relaţiilor a venit după ce preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu premierul din Timorul de Est Xanana Gusmao în oraşul chinez Hangzhou, înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Asiatice, a precizat Ministerul de Externe chinez.
„Ambele părţi vor creşte sprijinul reciproc şi vor consolida cooperarea internaţională”, a declarat preşedintele chinez Xi Jinping.
Interese energetice
Când Jose Ramos-Horta a devenit al cincilea preşedinte al Timorului de Est de la obţinerea independenţei ţării în 2002, laureatului premierului Nobel s-a angajat să dezvolte relaţii mai apropiate cu China, în special în domeniile energiei, agriculturii şi infrastructurii.
El a spus că va continua să încurajeze o relaţie cu SUA, dar a adăugat că Timorul de Est nu va fi implicat în orice rivalitate între Beijing şi Washington.
Dezvoltându-şi relaţiile, China şi Timorul de Est au căzut de acord să coopereze în cadrul aşa-numitei „Belt and Road Initiative” lansate de China, care ar putea deschide calea pentru investiţii în infrastructură.
China a construit relaţii cu mici naţiuni din oceanul Pacific în ultimii ani, îngrijorând SUA şi aliaţii lor Australia şi Noua Zeelandă, care au perceput multă vreme regiunea ca pe sfera lor de influenţă.
China şi-a trimis nava-spital militară în Pacific în luna iulie, când a efectuat vizite inclusiv în Timorul de Est şi Insulele Solomon.
Într-o declaraţie comună dată publicităţii, China şi Timorul de Est susţin că vor explora în comun pentru depistarea de zăcăminte de petrol şi gaze.
Timorul de Est vrea să înceapă extracţia de gaz natural din zăcământul său Greater Sunrise în jurul anului 2030, sperând să dezvolte proiectul offshore care a fost blocat timp de decenii.
Exerciții militare fără China
Trupe și nave provenite din blocul de zece membri din Asia de Sud-Est au început marți exercițiile navale comune în largul Indoneziei. La aceste exerciții au participat ca observatori și alte state, precum Timorul de Est
ASEAN a desfășurat anterior exerciții comune cu alte țări, inclusiv cu Statele Unite, China, Rusia și alte state, dar aceasta este prima dată când astfel de exerciții vor fi o chestiune exclusivă pentru membri. Indonezia este actualul președinte al blocului regional.
Comandantul indonezian, amiralul Yudo Margono, a deschis oficial exercițiile Asex-1 Natuna. „De data aceasta, în special pentru țările ASEAN, desfășurăm exerciții comune la care vor participa doar nave din țările prietene”, a spus Margono.
Nave din Indonezia, Brunei, Malaezia și Singapore vor naviga de la Insula Batam către o locație din apropierea Insulelor Natuna, în apele disputate ale Mării Chinei de Sud..
„Țările prietene” au în comun de data aceasta și profunda nemulțumire și îngrijorare privind politicile liderului chinez, Xi Jinping.
Acesta a lipsit de la întâlnirea cu liderii lumii la G20, ce s-a desfășurat la New Delhi, o parte din analiști considerând că liderul chinez nu mai este interesat de principii comune cu țările participante.
Harta tensiunilor
Decizia liderului chinez de a nu participa la G20 a coincis cu lansarea de către Beijing a unei noi hărți „oficiale” a Chinei, care a nemulțumit India și alte state asiatice.
Ediția din 2023 a hărții standard a Chinei a fost lansată de Ministerul Resurselor Naturale și include pretențiilor teritoriale litigioase din Marea Chinei de Sud, precum și părți contestate din India și Rusia.
Această hartă a produs conflicte tensionate cu Indonezia, Vietnam, Malaezia, Brunei și Filipine, toate având revendicări concurente. India și Rusia „pierd” și ele teritorii pe noua hartă a Chinei.
Harta cu „nouă liniuțe”, demarchează ceea ce Beijingul consideră granița sa maritimă, revendicând aproape în totalitate Marea Chinei de Sud. O a zecea liniuță se afla la estul Taiwanului.
Statul indian Arunachal Pradesh și extremul nord-est al Chinei, la granița cu Rusia, unde se află insula Bolșoi Ussuriski, o insulă la confluența râurilor Amur și Ussuri, erau, de asemenea „teritoriu chinez”.