Mai mulți lideri ai statelor asiatice și pacifice aliate cu SUA au anunțat că vor asista la summitul NATO organizat la sfârşitul lui iunie la Madrid, relatează mass-media japoneză, citată de politicaexterna.ro. Alături de premierul japonez, Fumio Kishida, și omologul său australian, Anthony Albanese, și-a anunțat prezența, urmând să viziteze și Ucraina. Un alt invitat așteptat este noul preşedinte sud-coreean Yoon Suk-yeol, o premieră și pentru acest aliat important al SUA.
Summit cheie
Summitul alianţei politico-militare din 28-30 iunie de la Madrid intervine într-un moment-cheie, în contextul în care războiul ruso-ucrainean a trecut de o sută zece zile.
„Vom invita în premieră liderii din zona Asia-Pacific la un summit NATO, pentru pentru prima dată în istoria noastră, premierii Japoniei, Australiei, președintele Coreei de Sud, premierul Noii Zeelande. (…)
Asistăm la o schimbare profundă a modului în care NATO vede apărarea aliaților de pe flancul estic și faptul că Rusia este un actor agresiv și imprevizibil, ne face să ne luăm măsuri în consecință” a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Japonia nu este membră NATO şi constituţia sa e pacifistă, dar acest aliat apropiat al SUA şi membru al grupului G7 participă la sancţiunile internaţionale împotriva Moscovei şi a livrat echipamente non-ofensive Ucrainei.
„Fiind singura ţară din Asia în cadrul G7, capacităţile diplomatice ale Japoniei sunt testate”, a declarat Kishida presei, reamintind că tentativele de a modifica unilateral statu quo-ul prin forţă nu ar trebui să fie tolerate „nicăieri în lume”.
Marea Britanie, Franța și SUA au interese geopolitice și economice importante în zona Pacificului, având diferite teritorii dependente, rămășițe ale unor vaste imperii coloniale.
QUAD, NATO asiatic
Participarea sa la summitul NATO va fi „o premieră pentru un premier japonez”, a adăugat el, precizând că intenţionează să sublinieze cu acest prilej legăturile între îngrijorările securitare în Europa şi în Asia, unde ambiţiile geopolitice ale Chinei, aliată a Rusiei, preocupă în mod special Tokyo.
Japonia, Australiei, Coreea de Sud ori Noua Zeelandă au statut de aliat major non-NATO al Alianței, fiind implicate în diferite formate de alianță militară cu SUA, Marea Britanie ori alte state membre NATO, precum Franța.
Kishida a găzduit la sfârşitul lui mai, la Tokyo, un summit al „QUAD”, alianţă informală care reuneşte Japonia, SUA, Australia şi India şi care îşi propune să fie o contrapondere la influenţa crescândă a Chinei în Asia-Pacific.
„Ucraina ar putea fi Asia de Est de mâine”, a afirmat de altfel vineri Fumio Kishida la o conferinţă privind securitatea regională de la Singapore.
Răspuns rapid
Statele Unite şi aliaţii lor pregătesc un răspuns „rapid” în cazul unui nou test nuclear al Coreei de Nord, inclusiv prin revizuirea „posturii lor militare”, a avertizat anterior şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.
„Coreea de Nord a finalizat pregătirile pentru un alt test nuclear şi cred că mai are nevoie doar de o decizie politică” pentru a trece la acţiune, a adăugat el alături de omologul său sud-coreean, Park Jin, într-o conferinţă de presă la Washington, estimând, de asemenea, că acest lucru ar atrage noi „sancţiuni internaţionale”.
„Continuăm să fim preocupaţi de perspectiva a ceea ce ar fi al şaptelea test nuclear”, dar primul din 2017, a subliniat Antony Blinken.
„Suntem în contact foarte strâns cu aliaţii şi partenerii noştri cei mai apropiaţi, începând cu Coreea de Sud, precum şi cu Japonia şi cu alţii, pentru a fi în măsură să răspundem rapid”, a adăugat el.
„Ne pregătim pentru toate scenariile (…) şi suntem gata să ne adaptăm postura militară pe termen scurt şi lung, atât cât este necesar”, a avertizat secretarul de stat american.
SUA şi-a exprimat opinia încă de luna trecută că Phenianul, care şi-a multiplicat deja lansările de rachete balistice, inclusiv intercontinentale, este pe cale să rupă moratoriul asupra testelor nucleare.
Antony Blinken a promis că va menţine „presiunea” până când liderul nord-coreean Kim Jong Un îşi va schimba atitudinea dar, în acelaşi timp, a dat asigurări că Statele Unite rămân pregătite pentru un dialog direct „fără condiţii prealabile”.
RIMPAC, răspuns în forță
RIMPAC, desfășurat în Pacific, este cel mai mare exercițiu internațional de război maritim din lume. RIMPAC se desfășoară bianual în lunile iunie și iulie, fiind găzduit și administrat de Comandamentul Indo-Pacific al Marinei Statelor Unite, cu sediul la Pearl Harbor, în colaborare cu alte structuri militare americane.
SUA invită marine militare din statele Pacificului și nu numai să participe. Prin RIMPAC, Comandamentul Indo-Pacific al Statelor Unite încearcă să îmbunătățească interoperabilitatea între forțele armate din regiune, ca mijloc de promovare a stabilității în regiune în beneficiul tuturor națiunilor participante. Este descris de Marina SUA ca o oportunitate unică de antrenament care ajută participanții să promoveze și să susțină relațiile de cooperare care sunt esențiale pentru asigurarea siguranței căilor maritime și a securității oceanelor lumii.
RIMPAC 2022 va avea loc în vara acelui an, fiind invitată pentru prima dată și marina statului taiwanez.
La 1 iunie 2022, un total de 26 de țări au confirmat că vor participa la Exercițiul RIMPAC 2022, după cum urmează: Australia, Brunei, Canada, Chile, Columbia, Danemarca, Ecuador, Franța, Germania, India, Indonezia, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Mexic, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Peru, Filipine, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Tonga, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.
Reduta Taiwan
Miniştrii apărării chinez şi american au avut anterior o întâlnire în Singapore, pe un fond de diferende între cele două puteri rivale, mergând de la Taiwan şi până la războiul Rusiei în Ucraina.
Ministrul chinez Wei Fenghe şi şeful Pentagonului, Lloyd Austin, au discutat în marja forumului de securitate ‘Dialogul Shangri-la’, ce a reunit responsabili militari de rang înalt, diplomaţi şi mari producători de armament.
China ‘nu ar ezita’ să intre în război dacă Taiwanul şi-ar declara independenţa, a prevenit Wei Fenghe în cursul întâlnirii, dedicată în special acestui subiect de diferend profund între cele două ţări.
‘Dacă cineva ar îndrăzni să separe Taiwanul de China, armata chineză nu ar ezita niciun moment să declanşeze un război, oricare ar fi preţul’, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, Wu Qian, relatând afirmaţiile lui Wei Fenghe din timpul întâlnirii din Singapore.
Potrivit Ministerului Apărării, China – care consideră insula drept parte integrantă a teritoriului său – ‘ar strivi’ orice tentativă de independenţă.
De partea cealaltă, Lloyd Austin i-a transmis omologului său că Beijingul ar trebui ‘să se abţină’ de la orice nouă acţiune destabilizatoare în regiune.
Conform Pentagonului, Austin ‘a reafirmat importanţa păcii şi stabilităţii în strâmtoarea (Taiwan), o opoziţie la modificări unilaterale ale statu-quo-ului, şi a îndemnat (China) să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare faţă de Taiwan’.
Puncte de discordie
În ultimii ani, punctele de discordie s-au multiplicat între Washington şi Beijing: Marea Chinei de Sud, influenţa în creştere a Chinei în Asia-Pacific, războiul din Ucraina sau problema Taiwanului.
SUA au aprobat vânzarea de echipamente navale în valoare de 120 de milioane de dolari către Taiwan, care a salutat joi un acord ce va contribui la întărirea „pregătirii de luptă” a insulei, preocupată de „activităţile frecvente” ale Chinei din apropierea sa.
Vânzarea propusă, ce se referă la piese de schimb pentru nave şi sisteme navale, va îmbunătăţi „capacitatea beneficiarului de a face faţă ameninţărilor actuale şi viitoare”, a declarat anterior într-un comunicat Agenţia Pentagonului de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA).
Este vorba de a patra vânzare de arme către Taiwan în timpul preşedinţiei lui Joe Biden şi a treia de la începutul acestui an. Niciuna dintre părţi nu a dat detalii privind echipamentele implicate.
Taipeiul a precizat că acordul urmează să intre în vigoare într-o lună şi va ajuta navele taiwaneze să-şi „întărească pregătirea de luptă în lumina recentelor activităţi frecvente ale avioanelor şi navelor de luptă chineze în apropiere de apele noastre şi de spaţiul nostru aerian”, potrivit unui comunicat al Ministerului taiwanez al apărării.
Strategie chineză
Taipeiul a înregistrat în 2021 un număr de 969 de incursiuni de avioane chineze în zona sa de apărare aeriană şi alte peste 470 de la începutul anului în curs.
Taiwanul, care nu este recunoscut în mod oficial ca stat decât de câteva capitale şi pe care China îl revendică drept teritoriu al său, desfăşoară un program de modernizare militară pentru a-şi creşte capabilităţile împotriva unui eventual atac din partea Chinei. Deşi Washingtonul a recunoscut diplomatic Beijingul şi nu Taipeiul, sprijinul american pentru Taiwan nu a încetat niciodată. Insula este unul dintre principalele motive de conflict între China şi SUA, dat fiind că Washingtonul este principalul furnizor de armament al Taiwanului şi principalul său aliat în cazul unui conflict cu Beijingul.
Sprijin nipon
Guvernul Japoniei a anunţat anterior că va adăuga două bănci din Rusia şi una din Belarus pe lista celor sancţionate după invazia rusă în Ucraina, informează agenţia de presă Kyodo.
Începând din 7 iulie, Banca de Credit din Moscova, Banca Agricolă a Rusiei şi Banca pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie din Belarus vor avea activele din Japonia blocate, iar pentru tranzacţiile cu acestea va fi necesară aprobarea guvernului nipon.
Odată cu adăugarea acestor instituţii financiare, lista neagră a Japoniei include acum 12 bănci ruse şi patru belaruse.
Guvernul de la Tokyo a interzis de asemenea exportul către Rusia al produselor care ar permite întărirea „bazei industriale”. Un oficial guvernamental a declarat că articolele vizate vor fi specificate ulterior.
După 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, Japonia a impus Rusiei sancţiuni economice similare celor din Occident, cum ar fi retragerea clauzei „naţiunii celei mai favorizate” şi blocarea activelor preşedintelui Vladimir Putin şi ale băncii centrale ruse.
Pentru Belarus se aplică acelaşi gen de măsuri, având în vedere sprijinul acordat de această ţară agresiunii declanşate de Rusia împotriva Ucrainei.
La rândul lor și Australia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud au adoptat astfel de măsuri, instituind diferite forme de sancțiuni proprii ori respectând cele impuse de comunitatea internațională.
Șicane permanente
Bombardiere chineze şi ruseşti au efectuat recent un zbor comun în apropierea teritoriului japonez, a anunţat ministrul nipon al apărării Nobuo Kishi, precizând că Tokyo a protestat oficial pe lângă Beijing şi Moscova, exprimându-şi ‘gravele îngrijorări’, relatează AFP.
Acest zbor sino-rus a coincis cu desfăşurarea la Tokyo a summitului ‘Quad’, o alianţă informală care reuneşte SUA, Japonia, Australia şi India, toate preocupate de influenţa militară în creştere a Chinei în regiunea Asia-Pacific.
‘Două bombardiere chineze s-au alăturat la două bombardiere ruseşti în Marea Japoniei şi au efectuat un zbor grupat spre Marea Chinei de Est’, a declarat Kishi presei.
După aceea, patru avioane în total, între care probabil alte două bombardiere chineze şi două bombardiere ruseşti ‘au operat un zbor grupat dinspre Marea Chinei de Est spre Oceanul Pacific’, a adăugat ministrul nipon.
Un avion rusesc de supraveghere şi de recunoaştere a zburat marţi la nord de insula Hokkaido (din nordul Japoniei) până la insula Noto (centrul Japoniei), a afirmat în continuare Kishi, calificând aceste acţiuni deosebit de ‘provocatoare’ în ziua summitului ‘Quad’ la Tokyo.
‘Prin canale diplomatice ne-am exprimat gravele noastre îngrijorări din punctul de vedere al ţării noastre şi al securităţii regionale’, a spus Kishi.
‘În timp ce comunitatea internaţională răspunde la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, faptul că China a întreprins astfel de măsuri în colaborare cu Rusia (…) este preocupant. Acest lucru nu poate fi subestimat’, a adăugat el.
Alianță sino-rusă
Beijingul a confirmat respectivele zboruri, afirmând că ele făceau parte din ‘planul anual de cooperare militară’ între China şi Rusia.
‘La 24 mai, forţele aeriene din cele două ţări au organizat şi desfăşurat o patrulă aeriană strategică comună de rutină în spaţiul aerian al Mării Japoniei, Mării Chinei de Est şi al zonelor maritime din Pacificul de Vest’, a declarat Ministerul Apărării chinez într-un comunicat.
Avioanele chineze şi ruseşti nu au intrat cu toate acestea în spaţiul aerian japonez şi este pentru a patra oară când astfel de zboruri de grup au loc în apropierea Japoniei din noiembrie anul trecut, a declarat ulterior Ministerul Apărării nipon pentru AFP.
Japonia, care are dispute frontaliere cu vecinii săi chinez, rus şi sud-coreean, efectuează cu regularitate zboruri cu avioane de vânătoare pentru a-şi proteja spaţiul aerian, notează agenţia de presă franceză.
Opoziție QUAD
SUA, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat marţi premierul japonez Fumio Kishida, la sfârşitul unei reuniuni la Tokyo a aşa-numitei alianţei Quad din care fac parte cele patru ţări.
Statele membre ale alianţei Quad, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu influenţa tot mai mare şi manevrele militare ale Chinei în regiune, au anunţat, de asemenea, un plan care vizează alocarea a cel puţin 50 de miliarde de dolari (circa 47 de miliarde de euro) în proiecte de infrastructură în regiunea Asia-Pacific în următorii cinci ani.
„În condiţiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia subminează principiile fundamentale ale ordinii internaţionale”, liderii Statelor Unite, Indiei, Australiei şi Japoniei „suntem de acord că încercările unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă nu vor fi niciodată tolerate nicăieri, în special în regiunea Indo-Pacific”, a mai spus premierul nipon.
Anterior, preşedintele american Joe Biden a declarat că ţara sa va apăra Taiwanul în cazul unei invazii a insulei autonome de către forţele Beijingului.
Cei patru membri ai Quad îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea în legătură cu manevrele militare ale Chinei în jurul insulelor din Pacific.
Ezitare indiană
În declaraţia comună, preşedintele american Joe Biden şi premierii australian, Anthony Albanese, nipon, Fumio Kishida, şi indian, Narendra Modi, au făcut referire la „militarizarea” zonelor contestate, la „utilizarea periculoasă a navelor de gărzilor de coastă şi a miliţiilor maritime şi la eforturile de a perturba exploatarea resurselor offshore ale altor ţări”, activităţi de care China este acuzată că le desfăşoară în regiune.
Declaraţia a evitat însă condamnarea explicită a Chinei sau a Rusiei.
India este singurul membru al alianţei Quad care a refuzat să critice în mod public Moscova pentru invadarea Ucrainei.